Jurnal »

Creând, ne lăsăm mintea, inima și mâinile să lucreze la unison!

20 decembrie 2020
scris de:

Creativitatea este una dintre abilitățile unice ale ființei umane. Creativitatea înseamnă asocierea unor elemente într-o manieră nouă, asociere care aduce atât originalitate, cât și utilitate. În anul Creativității, primul articol scris în ianuarie (fără să știm ce ne va aduce anul 2020) spunea că există 4 forme de exprimare a creativității care se aplică deopotrivă științei, artelor și vieții de zi cu zi:

  • Creativitatea mini „c” – inerentă oricărui proces de învățare, o modalitate nouă și personală de a înțelege și interpreta experiențele, acțiunile sau evenimentele. Se mai numește și creativitate personală sau creativitate de zi cu zi.
  • Creativitatea little „c” – descrie „aha”-urile care ne îmbogățesc viața, ideile inspirate ce apar dintr-o simplă discuție, insight-urile pe care le avem atunci când căutăm înțelesuri profunde ale unor situații sau suntem curioși deși nu suntem experți în domeniul respectiv.
  • Creativitatea pro „c” – un proces specific experților într-un anumit domeniu. Apare atunci când experiența acumulată (unii autori spun că sunt necesari peste 10 ani de muncă asiduă și experiență efectivă într-un domeniu anume) poate aduce schimbări majore în domeniul respectiv.
  • Creativitatea big „C” – este o formă de creativitate rar întâlnită. Se referă la oamenii care prin ideile lor sau prin ceea ce fac ajung să facă diferența. Sunt puțini cei care sunt ajung la acest nivel de creativitate. Sunt numiți genii și uneori munca le este apreciată abia după dispariția lor.

Se pare că trecem de la o formă la alta de creativitate în funcție de expertiza pe care o avem într-un domeniu, de profunzimea cu care abordăm un domeniu de activitate și de anii petrecuți în a exersa în domeniul respectiv. Practica arată că a citi într-un anumit domeniu nu mă va face să îmi îmbunătățesc creativitatea. Doar „a experimenta”, „a face”, „a greși” mă pot duce la niveluri superioare de creativitate. 

În articolele scrise pe parcursul anului, autorii au subliniat, fiecare din experiența proprie, aceleași elemente ale creativității. La copii, creativitatea vine de la sine, este una dintre resursele lor, spune Alexandra GOGA (12 ani). La adulți, creativitatea are nevoie de câteva momente pentru a apărea:

  • Înainte de a fi creativă, „mă chinuie ideea că nu am nicio idee”, spune Smaranda STAN.
  • Ideile noi și utile au nevoie de un fundament solid pe care să poată opera. Nu poți aduce ceva nou (în fizică sau biologie) dacă nu stăpânești cunoașterea acumulată în domeniu, spune ILEANA FRITEA
  • Punerea în practică a unei idei presupune gigabiți de creativitate, spune Vasile BORIS despre creativitatea în programare. 
  • Creativitatea și spontaneitatea în ședințele terapeutice apar prin implicarea activă a clientului în a-și exprima gândurile și emoțiile prin mișcare, prin joc, spune Raluca URȘICA, citându-l pe Moreno. 

Putem învăța să fim creativi?

Ne întrebăm acum, la final de an al creativității: Putem învăța să fim creativi? Și dacă da, cum facem asta?

  1. Ieși din automatisme: măcar o dată pe săptămână, pentru câteva minute, folosește lucruri obișnuite într-un mod nou – mănâncă cu tacâmurile invers, spală-te pe dinți cu mâna stângă, scrie cu mâna pe care nu o folosești în mod obișnuit pentru asta , leagă-ți șireturile într-un mod nou etc.
  2. Povestește și explică lucruri despre care ai citit altor persoane. A citi sau a urmări un film presupune un nivel de cunoaștere important. A povesti cuiva, a explica ce ai văzut, ce ai citit, ce ai înțeles, presupune un nivel mai profund de internalizare.
  3. Mintea creativă are nevoie de pauze. Dacă ești preocupat de un subiect în care este nevoie să aduci elemente creative, lucrează la el o perioadă de timp pe care o stabilești în prealabil, fă o pauză mutându-ți atenția spre altceva și apoi revin-o la subiectul creativ. Mintea creativă are nevoie de pauze și de împrospătare.
  4. Lasă-ți mintea să zburde, să viseze, să revină la modul său autentic de funcționare. Notează ideile care îți vin în timp ce faci asta. Poate nu te ajuta la proiectul actual. Poate îți vor fi utile în viitor. Nu te baza că vei ține minte aceste idei. Odată ieșit/ă din starea de relaxare, ideile dispar. 
  5. Citește mult și dincolo de domeniul tău de expertiză. Gândirea laterală ajută adesea la creativitate. A conecta informații din domenii diferite este unul dintre trainingurile cele mai bune de creștere a creativității.

În final, e important să reținem că punctele pe care le putem uni pentru a descoperi imaginea de ansamblu sunt în urma noastră (în experiența noastră, în cărți, în filme etc.). Noi suntem cei ce unim punctele, așadar este necesar un efort suplimentar pentru a scoate ceva nou și util din ceea ce știm și știm să facem. Iar imaginea ce iese la final poate fi una absolut nouă și uluitoare. Creând, ne lăsăm mintea, inima și mâinile să lucreze la unison!


Photo: Edu Lauton

Recomandă și altora

Newsletter

website meșterit cu de omnivision.ro