Pentru mine, creativitatea este greu de definit. Nu îi pot atribui sinonime sau antonime. Dacă ar trebui să o descriu în câteva cuvinte, aș spune că este un proces în care suntem mereu în căutare de nou, de mai interesant, în care limitele sunt făcute pentru a fi depășite. Pot observa în jobul practicat de tatăl meu (pe care sper să îl pot practica și eu într-o zi) cât de importantă este creativitatea.
Ai nevoie să vezi extraordinarul în banal și oportunități acolo unde alții văd probleme.
Am putut observa și că, pe parcursul anilor pe care i-a acumulat tata, dându-și interesul pentru a face cursuri cât mai interesante și mai atractive, au existat destul de multe momente de cumpănă. Sunt sigură că avem cu toții astfel de momente, în care ne simțim mai inspirați sau avem blocaje, dar, cel puțin pe mine, liniștea și muzica mă ajută să fac timpul să se oprească în loc și să chem creativitatea în vizită.
Într-o zi, fiind doar eu cu ideile mele, am reușit să fac dintr-o banală bucată de lemn ce plutea în lacul Tarnița, un obiect jumătate vultur, jumătate pește, doar cu puțină vopsea. Din emoționantul discurs al lui Nelson Mandela de la alegerile prezidențiale, o mică piesă de teatru, care a fost foarte apreciată la școală. Ce bucurie!
Despre creativitatea la școală
Bineînțeles că acestea sunt doar câteva exemple particulare în care creativitatea m-a ajutat. Dar ea mai este utilă și în multe alte domenii. Chiar și în matematică, o știință exactă. Creativitatea lui Einstein (ce era considerată pe vremea aceea nebunie) a ajutat la descoperirea unor teorii foarte importante în ziua de azi. Evoluția matematicii a depins de asta și tot din teoriile lui, au apărut mai târziu altele.
Încă un exemplu personal în care am observat cum m-a ajutat creativitatea a fost la ora de biologie, când vorbeam despre celulă: alcătuire, funcții, etc. Profesoara noastră a venit cu o temă pentru acasă: fiecare dintre noi a trebuit să compare celula cu orice și să explicăm ce componente ale celulei se potrivesc cu componentele obiectului ales de noi. La următoarea oră, cu toții comparasem celula cu te miri ce, restaurante, biciclete, mașini și multe altele. Dupa lecția aceea, totul mi-a rămas mult mai bine întipărit în minte. Este uimitor cât de mult m-a ajutat acel joc, ce s-a născut din căutarea unei teme.
V-am spus mai sus ce înseamnă pentru mine creativitatea. Și… cine se pricepe cel mai bine la depășirea limitelor, la căutarea de nou și de lucruri mai interesante, dacă nu copiii? Poate de aceea se spune: ,,copiii văd totul în nimic, adulții văd nimic în toate”.
Se știe că după părerile (aproape) tuturor oamenilor, copilaria este cea mai frumoasă perioadă din viață, iar după părerea mea, creativitatea izvorăște și ea din această ,,bunăstare”. Poate pentru că noi, copiii, suntem considerați cele mai creative persoane.
Pe când eram în clasele primare și ne punea doamna învățătoare să facem descrierea unui coleg, o făceam într-un mod creativ, iar asta nu pentru că voiam să fiu drăguță (poate parțial), ci pur și simplu așa simțeam. Asta vine în susținererea teoriei mele cum că toți avem un strop de creativitate în noi. Simplul fapt pentru care există persoane mai creative și mai puțin creative, este pentru că cele dintâi și-au dezvoltat acel strop prin activități cum ar fi cititul, compusul, jocurile de improvizație și multe altele.
V-am spus mai sus că, atunci când vreau să fiu creativă, ascult muzică. Ce nu v-am spus, este că eu ascult muzică făcând… aproape orice! Când gătesc, când fac curățenie, dar mai ales când îmi fac temele. Din păcate, am tendința să mă pierd pe parcurs și să încep să fiu a doua solistă a vreunui cântec.
Mama și tata au observat asta și au încercat să mă convingă să îmi fac temele și fără muzică. M-am gândit că nu mă costă nimic să încerc și am pus căștile și calculatorul deoparte, începând să mă concentrez pe compunerea de la română. Nu cred că am fost vreodată mai plictisită făcând vreo temă! Tot ceea ce scriam nu avea sens și nu se lega nicicum de propoziția anterioară. Așa că am pornit muzica din nou și am promis că voi lăsa cântatul pentru după teme.
Ce vreau să zic prin această mică întâmplare e că, dacă sunteți în pană de idei sau dacă nu vă pricepeți la scris povești sau compuneri, nu înseamnă că nu sunteți creativi, ci doar că nu sunteți înconjurați de circumstanțele potrivite. Recomandarea mea este să vă luați un moment și să vă gândiți la ce vă inspiră și la ce vă ajută să vă concentrați în același timp. Sunt sigură că inspirația va veni în curând.
Tata mi-a spus odată că inovația fără execuție este doar o iluzie. Așa că, fiți creativi și nu vă lăsați inovațiile să piară, ca și cum nici nu ar fi existat. Aduceți-le la viață și bucurați-vă de călătoria prin extraordinar!
Alexandra GOGA este elevă în clasa a VII-a. Este pasionată de muzică, artă și are planuri de a deveni trainer, la fel ca și tatăl ei, Răzvan GOGA.
Photo credit: Arhivă personală
