Skip to main content
Jurnal »

Lucru de la distanță și implicarea la locul de muncă

5 mai 2022
scris de:
Lucrul de la distanta si implicarea la locul de munca

Schimbările de care am avut parte în ultimii doi ani ne-au provocat la contexte noi din viața noastră, inclusiv cel de a lucra de la distanță. Fie că lucrăm de acasă sau dintr-o altă locație, mediul de lucru este diferit față de cel cu care eram familiari, cel de la birou.

Adaptarea este o abilitate esențială în contextul schimbărilor, abilitate pe care o avem cu toții. Viteza cu care ne adaptăm la noul context este dată de rezistența la schimbare pe care, din nou, fiecare dintre noi o avem și diferă de la persoană la persoană. Astfel, apare întrebarea: Cum ne menținem un grad ridicat de implicare la locul de muncă într-un nou context, cel al lucrului de la distanță?

Înainte de a răspunde la această întrebare, este de dorit să înțelegem cele două elemente: lucrul de la distanță și implicarea la locul de muncă. Ce înseamnă fiecare? Cum ne influențează sau cum le putem influența?

Lucrul de la distanță înseamnă libertatea de a ne desfășura activitatea profesională de oriunde dorim, atât timp cât avem la dispoziție resursele necesare. Iar avantajele erei în care trăim ne oferă posibilitatea de a ne „conecta” aproape de oriunde. Totuși, această libertate vine la pachet cu un mix de avantaje și dezavantaje care ne influențează în mod direct performanța. Printre avantaje putem enumera:

  • Reducerea sau chiar eliminarea timpului de deplasare spre locul de muncă și a costurilor de transport;
  • Un loc mai confortabil, mai creativ și poate chiar mai liniștit în care să ne desfășurăm activitatea;  
  • Posibilitatea unui program flexibil;
  • O mai ușoară combinare a activităților profesionale cu cele personale.

Printre dezavantaje putem găsi:

  • Un nou set de factori perturbatori pe care nu suntem obișnuiți să-i gestionăm;
  • Îngreunarea procesului de comunicare;
  • Poate chiar eliminarea interacțiunilor sociale cu colegii;
  • Lipsa sentimentului de apartenență la echipă sau grup care pot determina un sentiment de singurătate.

Lista poate continua, iar acest nou context aduce provocări la care procesul de adaptare abia începe. Ne putem afla în situația în care de la distanță simțim că lucrăm mai mult, comparativ cu cea în care ne aflăm la birou, ca rezultat al faptului că multe procese sunt îngreunate și gradul de eficiență este în scădere.

Ce ține de implicarea la locul de muncă, deși nu există o definiție unanim acceptată, putem încerca să o definim prin dedicarea unui individ în rolul său profesional, din care rezultă atât performanța, cât și sentimentul de satisfacție al muncii depuse. Printre factorii care influențează gradul de implicare la locul de muncă se pot enumera:

  • Similaritatea valorilor personale cu cele ale mediului profesional, fie că vorbim de companie sau echipă;
  • Rolul în sine și activitățile din care este format;
  • Mediul de lucru și colegii/echipele;
  • Satisfacția profesională, materială și emoțională.

Responsabilitatea creării unui context favorabil pentru un grad ridicat de implicare la locul de muncă revine atât individului, cât și echipei/organizației. Este un parteneriat în care ambele părți depun eforturi pentru a crea și a susține un astfel de mediu.

Diferențe, asemănări și rutine în cele două medii de lucru

Revenind la întrebarea: Cum ne menținem un grad ridicat de implicare la locul de muncă în contextul lucrului de la distanță? Vă propun să explorăm două elemente care ajută în creionarea răspunsului.

Primul element este conștientizarea diferențelor între cele două medii de lucru, cel clasic de la birou și cel de la distanță. Te invit să iei o coală albă de hârtie, un creion și să te gândești la următoarele întrebări:

Cum arată cele două liste? Unele activități se mențin, în timp ce altele este posibil să fie specifice doar mediului respectiv de lucru. Spun posibil, deoarece în era noastră și cu resursele pe care le avem la dispoziție, aproape orice activitate poate fi adaptată. Tot ce trebuie să facem este doar să identificăm resursele necesare pentru a le putea adapta.

Al doilea element este cel de a crea rutinele zilnice potrivite. Creierul uman este conceput să caute constant modalități de a economisi energia folosită în realizarea sarcinilor. Astfel, creează rutine sau seturi de acțiuni care, repetate în mod constant, în timp, devin automate. Acest lucru este valabil atât pentru obiceiurile sănătoase, cât și pentru cele nesănătoase. Ambele sunt conectate cu gradul de implicare la locul de muncă. Într-o zi de lucru putem identifica obiceiuri care ne ajută să fim productivi, să obținem performanța și sentimentul de satisfacție dorit. În egală măsură, este posibil să găsim obiceiuri nesănătoase care ne consumă timp și „ne țin” pe loc.

În cartea sa Puterea obișnuinței, Charles Duhigg descrie cele trei componente din care se creează un obicei: factorul declanșator, rutina și recompensa.

Pentru a putea înlocui sau elimina un obicei nesănătos, este important să identificăm care îi sunt componentele. În acest fel, vom descoperi dacă factorul declanșator ține de noi și prin eliminarea lui, putem elimina obiceiul. Este posibil ca factorul declanșator să nu fie în controlul nostru, iar atunci, singura opțiune care rămâne este schimbarea rutinei.

Revenind la coala de hârtie pe care ai folosit-o mai devreme, te invit să o mai completezi cu răspunsurile la următoarele întrebări:

Având cele două zile descrise, cea de lucru la birou și cea de lucru la distanță, putem descoperi legăturile între activitățile care ne oferă satisfacție și rutinele pe care le considerăm sănătoase. Iar secretul stă în puterea noastră de a le adapta. Asemănător unui joc de lego, deși piesele sunt aceleași, prin prisma procesului de construcție avem posibilități nelimitate.

Dacă responsabilitatea organizației este acea de a crea contextul favorabil unui grad ridicat de implicare, atunci este important să găsim răspunsurile la următoarele întrebări:

  • Cum arată mediul de lucru care generează un grad ridicat de implicare?
  • Care sunt factorii care contribuie la un grad ridicat de implicare? Cum îi putem menține indiferent de locul de unde echipa noastră lucrează?
  • Care sunt factorii care pun în pericol gradul de implicare? Cum îi putem transforma în oportunități de dezvoltare pentru echipa noastră?

Dacă avem rolul de membru din echipă:

  • Ce mă motivează să fac parte din echipă? Cu ce pot contribui?
  • Ce pot face pentru a-mi menține un grad ridicat de implicare? Care sunt resursele mele la care pot apela?
  • Ce îmi impactează negativ implicarea la locul de muncă? Cum pot mitiga aceste elemente?

Gradul ridicat de implicare la locul de muncă, indiferent de modul de lucru, la distanță sau la birou, este rezultatul unui efort comun, atât în crearea contextului, cât și în atingerea rezultatului dorit. Este o muncă de echipă în care fiecare își joacă rolul.

Recomandă și altora