[Mini-interviu despre Creativitate]
Cristina MITRICĂ este Organizational Development Coordinator la Groupama. De asemenea, este trainer, consultant, recrutor, fost jurnalist de televiziune și presă scrisă. Un amestec de experiențe diverse și aparent la poli opuși, dar care duc într-un singur punct: o pasiune pentru oameni și modul lor de a gândi.
1. Ce înseamnă creativitatea în munca ta?
C.M.: Creativitatea în munca mea pleacă de la o revoluție interioară în a gândi, a alege să văd lucrurile diferit și de la o convingere personală că nu îmi plac cărările bătătorite. Creez o dezordine în idei și mă dezvăț de ceea ce știu, ca să fac loc pentru nou. Este ca și cum, la fiecare sarcină, m-aș muta pe o roată de la 1 la 360 de grade. Îmi dau voie să văd lucrurile de sus, de jos, din toate unghiurile și să las ideile să curgă. Este o mișcare continuă, o curgere, fără să știu către ce mă îndrept.
Este legată de o autonomie în lucru. Acea stare de libertate în care pot să dau frâu liber ideilor, imaginației. Practic, am un rezultat de obținut, concret, tangibil, care mi se cere, dar până acolo este o călătorie personală pe care o construiesc și unde aduc lucruri diferite. Ar fi plictisitor și neinteresant, când lucrez cu aceiași oameni ani la rând, să apar cu aceeași abordare.
Creativitatea o consider vitală în trainingurile pe care le concep și livrez. La fel și în interviurile susținute și în consultanța oferită clienților. Găsesc metode prin care să apăs butoane, pentru a genera idei noi.
Fiecare experiență din business vine la pachet cu doza proprie de rutină și de livrabile prestabilite. Pare simplu și anost în același timp: acesta este proiectul, acest lucru trebuie să obținem, acesta este termenul limită. Poziționarea mea însă, este o alegere. Alegerea de a aduce prospețime. Nu am rețete care să funcționeze ca un medicament pentru a rezolva situațiile ce apar. Și aici intervine creativitatea.
Există puncte de plecare în proiecte și apoi o imensă posibilitate de a conecta situații prin imaginație. Sunt întrebări pe care mi le adresez și le adresez altora. Cheia creativității în munca mea sunt întrebările și răspunsurile diverse pe care le găsesc pentru fiecare situație. Spre exemplu, aceeași temă de curs este îmbogățită de la o grupă la cealaltă și conține mereu un element surpriză, un instrument, exercițiu nou creat sau o abordare atipică, descoperirea a ceva nou. Contează ca această creativitate să fie regăsită de către client sub forma unei experiențe plăcute, dar și cu sens. Asta îmi doresc să trăiască.
Toate acestea înseamnă mai mult decât a visa și a-mi pune întrebări. Înseamnă un set de comportamente, o pregătire și obiceiuri formate:
- Aplic ceea ce știu deja la situații noi și mă expun la aceste situații cu deschidere;
- Mențin o stare permanentă de învățare și curiozitate;
- Ascult atent și mă joc cu ideile primite pentru a vedea unde le pot folosi în sarcinile mele;
- Caut perspective multiple. Mă pun în locul celorlalți și mă întreb cum ar face ei în locul meu;
- Îmi dau voie să mă joc și să greșesc pentru a experimenta;
- Pun în practică ideile;
În relația cu ceilalți îmi place să încurajez să găsească fiecare idei noi pentru a rezolva sarcinile în mod creativ. Să provoc prin elemente surpriză, să găsim împreună un factor diferențiator în ceea ce facem. Întrebarea aceasta mă ghidează: Care este de data aceasta, factorul diferențiator în ceea ce facem? Cum am putea face altfel? … Aici deschidem drum creativității.
2. Ce faci pe lângă job, ca să îți stimulezi sau să îți folosești creativitatea?
C.M.: Îmi exprim creativitatea prin activități de multe ori simple, dar care duc la formarea acelui set de comportamente necesare unei gândiri creative. Este o revoluție zilnică a modului în care aleg să fac lucrurile. De multe ori plec la pas prin oraș și îmi imaginez că sunt turist. Descopăr străzi, clădiri, drumuri și le fotografiez în anotimpuri și momente diferite. Le privesc apoi, creând povești de viață.
Creativitatea se mai exprimă în modul în care aleg să mă îmbrac zi de zi. În poeziile pe care le scriu, în bucătărie încercând retețe noi, în hainele pe care le croiesc sau le modific, punând amprenta personală. La fel și în obiectele pe care le pictez. Sunt activități diverse și foarte simple, dar care mă scot din rutină și îmi dau altă perspectivă. Cărțile pe care le citesc vin din zone diverse și foarte diferite. Filmele văzute sunt de multe ori diametral opuse ca abordare și teme. Mă scot din zona de confort și mă ajută să văd viața prin ochii altora. Când privesc așa, ideile curg iar perspectivele sunt surprinzătoare.
De asemenea, îmi plac exercițiile de gândire laterală. Sunt provocatoare și îmi întrețin acea nevoie de stimulare intelectuală un pic altfel. Îmi stimulez creativitatea ieșind din tiparele gândirii logice, punându-mi întrebări: „Ce ar fi dacă…?”
3. Care au fost cele mai creative momente în munca ta? Ce anume le-a stimulat?
C.M.: Am avut șansa să lucrez în echipe unde creativitatea a fost încurajată și îmi este dificil să aleg.
Câteva momente creative la job
Unul dintre cele mai creative momente, de care îmi aduc aminte cu plăcere, a fost un concurs de idei pe proiecte. Timp de o oră, 15 echipe trebuiau să găsească o idee nouă de aplicație pe mobil, care să folosească clienților noștri. Deși inițial eram la masa de proiect pentru a ajuta cu traducerea a ceea ce se discuta pentru un coleg francez, am uitat de traducere și m-am implicat în generarea de idei.
A fost așa de mare emulația și atât de frumoasă atmosfera creată, încât am găsit în mine resurse de creativitate despre care nici nu știam că există. O cascadă de gânduri și de conexiuni cu ideile colegilor. La sfârșit, ideea noastră a fost câștigătoare. Care a fost punctul nostru forte? O echipă formată din oameni care și-au dat voie să se exprime, să întrebe, să conteste, să asculte, să greșească, să glumească. O idee simplă, dar care s-a diferențiat de celelalte 14 care semănau între ele.
Simplitatea a venit din faptul că ne-am dorit ceva diferit și am avut curajul să fim diferiți, fără teama de judecată sau eșec.
Un alt exemplu ar fi creativitatea pusă în procesele de vânzare la care am participat. Creativitate în negocierea cu conducerea unor companii. Îmi aduc aminte de o astfel de situație, când reprezentanții companiei respective (7 persoane din top management) au avut ca strategie să își spună la începutul negocierii doar numele, nu și pozitia în companie, ceea ce pentru mine a fost derutant. Era foarte important să știu din ce departament vin fiecare, pentru a putea să mă adresez țintit în vânzarea produsului. Aveam o strategie: cum să abordez directorul financiar, cum să abordez directorul de HR, etc.
Pusă doar în fața unor nume, am ales să risc și să folosesc creativ și cu simțul umorului un joc prin care să ghicesc cine și din ce departament vine, pornind de la limbajul lor non-verbal. Au gustat și jocul și gluma și s-a creat o relație pe care am putut să construim ulterior prezentarea și negocierea. A fost cu succes.
Am observat că în cazul meu, creativitatea este stimulată atunci când mi s-a acordat încredere. Când cei cu care lucrez m-au încurajat să gândesc liber și diferit, atunci când a fost un mediu în care s-a comunicat liber. A mai apărut ca resursă valoroasă în situații de criză, în cazul unor termene limită, decizii de luat rapid sau situații inedite unde există o doză de presiune și adrenalină.
4. Ce faci când nu ai idei, când te blochezi și creativitatea pare că te-a părăsit?
C.M.: Metoda care îmi este cel mai la îndemână este să mă deconectez emoțional și mental de situația respectivă și să revin la ea după o vreme. Știu că nu creativitatea este cea care m-a părăsit pe mine, ci eu am părăsit-o pe ea, prin modul de a gândi în tipare. Ies la o plimbare, fac ceva total opus, îmi mut focusul pe altceva, dorm. Revin apoi cu o reinterpretare a situației și a experienței din alt unghi, o pun în altă lumină, cu îngăduință, acceptare. Mă opresc din a cauta un rezultat anume. Fac același lucru altfel, încerc și îmi dau voie să experimentez și să greșesc. Mă mai ajută să mă uit la ceilalți, să ies din mine și de cele mai multe ori, văd în oglindă soluțiile. Blocajul are legatură cu a gândi și a analiza prea mult, dar și cu a face lucrurile în același fel.
5. Ce sfaturi ai avea pentru cineva care vrea să își stimuleze creativitatea?
C.M.: Plec de la credința că de fapt, creativitatea este o revoluție a felului în care gândim și facem lucrurile și este ceva ce se învață. Aș sugera să își dea voie să se joace, indiferent de vârstă. Să experimenteze, să aibă acea stare de curiozitate și de curgere. Putem face asta observând cum fac cei mici. Copiii sunt cele mai bune exemple.
Sa își pună întrebări, să facă analogii, să privească, să încerce lucruri noi, să se uite cu mirare la aceste experiențe și apoi să tragă concluzii ce poate face cu ele. Cum le poate aduce practic, în viața sa. Să aibă încredere că această creativitate este o resursă în fiecare dintre noi și nu ceva cu care doar unii s-au născut.
Creativitatea are legatură cu a fi creator, a-ți crea realitatea și asta presupune pe lângă visare, și actiune.
De asemenea, să își asculte vocea interioară și să identifice care sunt blocajele care intervin în calea creativității. Îmi amintesc de ceea ce spunea Edward de Bono, autorul cărții „Gândirea laterală”, și anume că: „Nu poți săpa o groapă nouă, adâncind una veche”. Să mă întreb în fiecare zi: Ce fac nou și diferit? Când am încetat să mă joc, să cânt, să dansez, să spun povești? Ale cui povești le spun?
Photo credit: Arhiva personală
