Jurnal » Articole
Colaborarea și Inteligența Emoțională – partea I
scris de: Delia SFECHIȘ

Ce rol au emoțiile în modul în care colaborăm în echipe? Unul esențial, conform promotorilor Inteligenței Emoționale, un concept din în ce mai căutat și explorat din anii ’80 și până acum.
În următoarele două articole, voi aduce câteva argumente care vor sublinia această importanță, precum și recomandări de a susține colaborarea cu ajutorul inteligenței emoționale.
Este important să înțelegem că relația cu emoțiile diferă de la persoană la persoană. Iar unii dintre noi, ne simțim mai îmboldiți să ne dezvoltăm inteligența emoțională decât alții. De ce?
Pentru a găsi răspunsul, te invit să privim spre personalitate. Conform modelului Big 5, există 5 trăsături de personalitate care pot fi prezente (în diferite intensități) în structura psihicului nostru: Deschidere către experiență, Conștiinciozitate, Extraversiune, Agreabilitate și Nevroticism.
Intensitatea trăsăturilor poate da tonul pentru valorile pe care alegem să le urmăm, deciziile pe care le luăm și pentru comportamentele pe care le folosim. Tot intensitatea trăsăturilor poate fi cea care face colaborarea să fie ușoară sau dificilă cu unele persoane.
Te invit să luăm doar 2 din cele 5 trăsături ca să vedem cum influențează ele relația noastră cu emoțiile, precum și colaborarea cu ceilalți. Nevroticismul se poate manifesta adesea prin prezența crescută a stresului, supărării, anxietății, schimbărilor frecvente de stare emoțională și dificultatea de a ne reveni după situațiile stresante. Extraversiunea se poate manifesta prin ușurință în exprimare, inclusiv în exprimarea emoțiilor, sociabilitate și asertivitate. Cele două sunt prezente pentru fiecare dintre noi, însă în intensități diferite.
Dacă avem o colegă, să-i spunem Jani, care are intensitate mare la nevroticism și intensitate mică la extraversiune, e foarte probabil că Jani va trăi multe emoții apăsătoare, însă nu le va împărtăși cu colegii de echipă. Va prefera solitudinea și va evita să fie în centrul atenției.
Dacă avem un alt coleg, să-i spunem George, care are intensitate mare la nevroticism și intensitate mare la extraversiune, putem presuspune că și George va trăi o plajă amplă de emoții, însă el va fi mult mai vocal în ceea ce privește emoțiile lui. Îi va prinde bine să împărtășească echipei cum s-a înfuriat la o replică dintr-un mail sau la întârzierea unei livrări.
Putem vedea deja cum diferă comportamentele celor două persoane, care s-ar părea că au multe în comun. Dar dacă aducem o a treia colegă în discuție, Maria, care are intensitate redusă la nevroticism și intensitate crescută la extraversiune, vom avea parte de și mai multă diversitate. Intensitatea redusă a nevroticismului o va determina pe Maria să fie mai mereu calmă, relaxată, gestionând stresul cu ușurință.
Cum va fi colaborarea dintre cei trei într-o situație de criză, în care un termen se apropie și obiectivul pentru care sunt toți responsabili nu e realizat?
Putem să presupunem George și Jani ar simți mai acut atingerea stresului, în timp ce Maria rămâne stăpână pe situație. Putem, de asemenea, să presupunem, că George i-ar da voce stresului lui, posibil răspândindu-l în jur. Posibil că Maria ar propune soluții de rezolvare, dar George ar deveni critic și ar găsi cusur în fiecare soluție. În tot acest timp, Jani ar rămâne tăcută și și-ar dori din tot sufletul să se poată retrage într-un refugiu, unde să-și încarce bateria în solitudine.
Ce i-ar ajuta pe cei 3 să dezlege colaborarea? Se va dezvălui în articolul următor.