AHA moments #4

16 aprilie 2020

Trăim atât colectiv, cât și personal, un altfel de timp, iar acest lucru este cu atât mai evident în contextul actual. Prioritizăm și reprioritizăm, organizăm și reorganizăm, însă în toată această dinamică avem nevoie, poate mai mult de oricând, de o minte liniștită, sau, mai bine zis de un creier liniștit.

În procesul migrării activităților în spațiul virtual, se poate să ne lovim de anumite arii mai puțin cunoscute. Tocmai acest aspect ar putea fi un bun prilej de a descoperi noi modalități de a îmbunătăți relațiile profesionale, structurile organizaționale sau modurile de lucru existente. Acum este cu atât mai important să găsim un punct de echilibru care să susțină această dinamică, bazat pe un proces de inovare continuă. Unul dintre principiile inovării sau al activării gândirii creative este empatia și mai exact, practicarea ei.

Empatia este un construct care poate fi aplicat inclusiv în mediul de business, pornind de la identificarea nevoilor clienților, ale colegilor și desigur, ale relațiilor în sine create între aceste părți implicate. Pornind de la înțelegerea nevoilor, putem să ne asigurăm că suntem capabili de a oferi soluții viabile la probleme specifice. Prin crearea acelui spațiu securizant, de încredere reciprocă, se poate construi și inova. Uneori, chiar dacă acest spațiu există, dintr-un motiv sau altul, unora dintre noi le este mai greu să sintetizeze informațiile și emoțiile care le pot însoți. Din acest motiv, este important ca acestora (dar nu numai), să le fie oferit un instrument prin intermediul căruia să se organizeze aceaste informații, pentru a ajunge de la o pagină albă (blank page), la o pagină plină de imagini și conceptualizări/ conștientizări.

O activitate care poate fi cu succes implementată în acest sens (chiar și în mediul online) și care ar putea aduce o structurare mai eficientă este conturarea hărții empatiei. Valoarea acestui exercițiu constă în diversitatea aplicabilității lui: în introspecție (individual), în sesiuni de Design Thinking sau ca și ice-breaker în cadrul unui training.

Astăzi, ne-am oprit la versiunea cea mai simplă și care e poate cea mai potrivită de aplicat în acest moment. Pentru desfășurarea acestuia vom avea nevoie de:

Materiale necesare:

un whiteboard sau o coală mare de flipchart;
post-its;
creioane;

Chiar dacă acest exercițiu pare că poate fi implementat doar la sală, față în față, acest lucru poate fi foarte ușor transferat în mediul online, prin utilizarea unei platforme de comunicare online care are funcția de share screen (de exemplu, Zoom) și folosind un instrument gratuit, integrat în suita Google numit Jamboard.

Număr recomandat de participanți:

fie individual, fie în grupuri de la 2 – 8 persoane pentru o mai bună abordare (având mereu în vedere scopul aplicării).

Timp recomandat:

30 – 90 de minute, interval de timp care este util mai ales dacă vom alege să îl implementăm în spațiul online.

Instrucțiuni:

Pe o planșă albă, deseneză o hartă, împărțind-o în 4 cadrane: Spune, Realizează, Gândește și Simte.
Stabilește o situație concretă pe care dorești să o discutați în sesiune.
Adaugă observațiile care acoperă ceea ce fac oamenii în cadranul din stânga, jos și pe cele despre ce zic oamenii în cadranul din stânga sus.
Recomandare: poți coda observațiile folosind post-it uri de diferite culori (de exemplu, verde pentru lucruri pozitive, galben pentru cele neutre și roșu pentru frustrare, confuzie sau puncte sensibile). Scopul notării nu este pentru a le avea scrise, ci pentru a vedea ce iese în evidență.
În momentul în care nu mai există informații în partea stângă, poți trece să completezi partea dreaptă cu post-it uri, referindu-te la ce gândesc persoanele (în colțul din dreapta sus) și ce simt în colțul din dreapta jos. Observă limbajul non-verbal al participanților (limbajul corpului, tonul vocii și alegerea folosirii cuvintelor).
La final, privește harta per ansamblu. Încearcă să creionezi câteva idei importante sau concluzii despre ce s-a scris, s-a împărtășit și s-a discutat despre situația dată.