Text preluat parțial de pe blogul personal, cu acordul autorului
Memoria este sediul creativității. Ȋncă de la ȋnceputul anilor 2000, cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității din Florida, afirmau că inovarea şi gȃndirea creativă ar fi caracteristica oamenilor care sunt capabili să stocheze multe cunoştinţe specializate ȋn lobii temporali şi parietali ai creierului şi să opereze asupra lor prin lobii frontali, producȃnd ceea ce se numeşte gȃndire divergentă. S-a mers şi mai departe, arătȃndu-se felul ȋn care informaţia este stocată de diversele zone din creier ȋn funcţie de vechimea ei. Astfel, lobul temporal şi cel parietal sunt răspunzători de stocarea ei pȃnă la 30 de zile de la achiziţie, iar lobul parietal devine sediul memoriilor la 60 de zile după achiziţie.
Studii recente ale Universităților din Graz şi College London, folosind RMN-ul, au confirmat această ipoteză, demonstrȃnd că atunci cȃnd generăm idei noi, creative, ne folosim de aceeaşi reţea din creier, prin care ne aducem aminte episoade de viaţă sau ȋncercăm să prezicem viitorul. Practic, informaţia stocată ȋn creier este reactualizată şi recombinată ȋntr-o manieră nouă, iar acest proces ȋl folosim fie cȃnd vrem să simulăm viitorul posibil, fie cȃnd inventăm sau creăm ceva. Un alt studiu realizat la Universitatea din Iowa, a legat şi mai mult creativitatea de memorie, arătȃnd că pacienţii amnezici, datorită unor traume ale zonei critice din creier pentru memorie – numită hipocamp – au scoruri mici la testele de creativitate. Deci:
„…Imaginaţia/creativitatea este dependentă de cunoştinţele şi experienţele noastre şi de capacitatea de a le stoca şi reaminti.”
Şi din punct de vedere chimic, memoria şi creativitatea sunt legate. Astfel, neurotransmiţătorul dopamină s-a dovedit esențial atȃt ȋn ȋnvățare şi reamintire, dar și ȋn creativitate. Dopamina este esenţială ȋn formarea de memorii, ea conducȃnd la modificări plastice ȋn creier, ca urmare a ȋnvățării. Ȋnsă ea este crescută şi ȋn unele boli precum mania şi schizofrenia, caracterizate prin gȃndire neconvenţională (de altfel mulți artiști au suferit de boala maniaco-depresivă) iar medicamentele care tratează aceste boli scad creativitatea.
Unele droguri precum amfetamina și cocaina, sunt luate frecvent de artiști pentru că le-ar stimula creativitatea, aceste droguri acționează ȋn creier crescȃnd dopamina. Oamenii deschişi la idei noi au modificate gene care reglează activitatea dopaminei şi au creierul mai plastic, deci ȋnvață mai ușor, se adaptează mai repede.
Mai multe studii de psihologie au descoperit un aspect interesant, cum că studenții care ȋși petrec o parte din timp ȋn călătorii de studii ȋn străinătate devin mai creativi. Creativitatea creşte cu cȃt ei stau mai mult acolo și se adaptează mai bine la cultura locală. La ȋntoarcere, au o perspectivă nouă asupra mai multor lucruri și devin mai creativi, verificaţi fiind cu teste de creativitate. De altfel, scriitorii știau această șmecherie de mult timp, ei obișnuind să plece ȋn călătorii „de documentare”, pentru că observaseră că sunt mai productivi la scris la ȋntoarcerea din asemenea deplasări. S-a speculat că explicația acestui fenomen ar consta ȋn modificările plastice produse ȋn creier de expunerea la nou. Se știe din studiile pe animale că expunerea la nou stimulează ȋnvățarea și schimbă conexiunile din creier. Șobolanii care sunt ținuţi timp de cȃteva săptămȃni ȋn aşa-numitele medii ȋmbogățite (unde pot explora, au jucării cu care pot interacționa şi se ȋntȃlnesc cu șobolani străini) devin mai capabili ulterior să ȋnvețe lucruri noi, creierul lor trecȃnd temporar ȋntr-un mod de ȋnvățare accelerat.
„…Deci experiențele de viață și cunoștințele pe care le învățăm, ne modifică creierul, creează noi sinapse și astfel se pun ȋn contact informații ȋntr-o manieră nouă. Un creier remodelat, vede altfel aceleași lucruri, este capabil să creeze informații noi și inovatoare. Bombardarea cu informație ne schimbă fizic creierul, iar creierul astfel schimbat devine un creier nou, capabil de lucruri noi.”
Care ar fi concluzia acestui material? Ideile surprinzătoare, neobișnuite, creative, care ne vin la un moment dat ȋn minte ca din neant, vin de fapt, din conexiunile noi care au apărut ȋn creier, ȋn urma expunerii la medii și la informații noi.
Literatură recomandată:
1. Dragoș Cîrneci în dialog cu Iuliana Alexa (2016) – Creierul de Homo Sapiens – Ghid de utilizare, Editura Eikon
2. https://dragos-cirneci.blogspot.com/
Photo credit: http://dragos-cirneci.blogspot.com/2014/03/infectati-cu-creativitate.html
