Jurnal »

Liana Sălcudean: „Arta ne adună împreună, ne apropie și ne ajută să ne acceptăm mult mai ușor.”

27 mai 2020
scris de:
interviu-despre-creativitate-liana-salcudean-img 1

[Mini-interviu despre Creativitate]

Luna mai, într-o primăvară diferită – care ne inspiră să gândim diferit –  este despre speranță și acceptare. Am pregătit de această dată povestea unor oameni care văd lucrurile diferit și pe care Liana SĂLCUDEAN îi ghidează în artele frumoase, organizând ateliere de terapie prin artă, ateliere de terapie prin dans, sprijinind prin toate acestea incluziunea socio-profesională.

Liana SĂLCUDEAN are la bază o facultate de IT. A decis însă să se implice cu trup și suflet în Asociația Derzelas unde activitatea pe care o desfășoară cu persoanele cu dizabilități o reprezintă cel mai bine. Timpul și energia pe care le are, o ajută să aprofundeaze și să valideaze experiența de viață a beneficiarilor asociației. „Să iubim tot ce strălucește pe acest pământ, pentru că altă viață nu ne este cunoscută”, Euripide.

1. Cum ai ajuns să folosești arta în munca cu persoanele cu dizabilități?

interviu-liana-salcudean-img-2.0

L.S.: Am ajuns la folosirea artei deoarece consider că arta este cea mai eficientă mână de ajutor pe care o putem întinde unei persoane cu dizabilități. Arta este o metodă de relaxare miraculoasă, o modalitate de eliminare a energiilor negative și încărcare cu energie pozitivă. Arta poate fi un refugiu în momente de criză, poate aduce liniște și echilibru mental, arta poate fi o armă în lupta cu stările depresive, arta ne adună împreună, ne apropie unii de alții și ne ajută să ne acceptăm mult mai ușor. Prin artă se pot clădi relații puternice, prietenii durabile și se pot soluționa conflicte interpersonale sau interioare.

„…Cu certitudine, majoritatea dintre noi nu suntem artiști, dar sub îndrumarea atentă și dedicată a acestora, cei mai mulți dintre noi reușim să ne găsim echilibrul pierdut și să ne transmitem mesajul de dragoste către comunitate.”

2. Ce aduce desenul, pictura, dansul în viața celor care vin la asociația la care lucrezi?

L.S.: Pentru persoanele cu dizabilități, excluziunea socială reprezintă o barieră pe care unii nu reușesc să o depășească niciodată. Și asta pentru că nu sunt încurajați și susținuți de către noi, comunitatea, să o facă. De aceea, pentru cei care participă la atelierele noastre, care au ca scop doborârea acestor bariere, desenulpicturadansul, reprezintă arma lor magică, pe care o folosesc cu tenacitate și talent.

Mulți dintre ei au făcut primii pași de dans cu lacrimi în ochișori de frica eșecului, multora le-a tremurat mâna desenând prima mașină sau floare, iar alegerea culorilor potrivite pentru prima pictură a fost teribil de grea pentru unii dintre ei! Și totuși, au mers mai departe pe acest drum, pentru că acest drum le-a adus liniște, echilibru, încredere în ei, le-a dat aripi să zboare spre soare și le-a transformat multe vise frumoase în realitate. Pășind cu tot mai multă siguranță pe acest drum, ne-au răsplătit permanent cu dragostea lor sinceră și necondiționată. Pentru mulți dintre noi, aceste ateliere au devenit adevărate adicții.

interviu-creativitate-liana-salcudean-2

3. Cum aleg beneficiarii asociației forma de artă prin care să se exprime?

L.S.: Noi le asigurăm un mediu care să le insufle dorința de a participa la toate atelierele. Alegerea cred că este în funcție de tipul de dizabilitate a fiecăruia, de înclinațiile pe care le au și de disponibilitatea familiilor din care fac parte de a le asigura participarea la ateliere noastre.

4. Mulți oameni spun că nu creează (nu desenează, nu dansează, nu cântă) pentru că nu au talent. Ce crezi despre asta? E nevoie de talent pentru a crea?

interviu-creativitate-liana-salcudean-3

L.S.: Arta reprezintă o terapie, așadar talentul nu trebuie să constituie un obstacol. Pentru cei care își descoperă și talentul în anumite direcții, satisfacția este cu atât mai mare! Am avut cazuri în care la prima întâlnire cu arta, unii au avut un impuls de respingere a acestor activități. Îmi amintesc de reacția lui Paul la primul contact cu culoarea. Fugea la baie să își spele mâinile de fiecare dată când se murdărea. Apoi, era atât de fascinat de culoare încât și-o întindea pe mâini cu o plăcere imensă!

„…Pentru a crea este nevoie de voință și motivație, în primul rând. Talentul este doar un avantaj al celor care îl au.”

5. Spune-ne o poveste cu impact asupra cititorilor, legat de ce poate face arta cu noi.

L.S.: Îmi este imposibil să aleg o poveste. Am trăit alături de beneficiarii noștri atâtea povești frumoase care au confirmat statutul terapiei pe care arta îl deține în viața lor, încât vă voi dezvălui impactul pe care l-au avut experiențele trăite de-a lungul timpului alături de ei asupra mea și asupra unor oameni buni care s-au adunat în jurul nostru.

Daniel, un adolescent cu deficiențe de auz, crescut de bunicul lui pentru că părinții l-au abandonat și au plecat să lucreze peste hotare, extrem de talentat la pictură, participa la atelierele asociației pentru că aici își găsea echilibrul și liniștea. Pentru că nu avea rezultate bune la matematică, a fost pedepsit prin condiționarea participării la ateliere de notele obținute la această disciplină. Suferința lui Daniel a fost atât de mare, încât s-a capacitat și a ajuns să participe la olimpiadă, doar ca să fie lăsat să picteze.

Alexandra, o adolescentă cu deficiențe de vedere în stadiu atât de avansat încât nu distingea culorile ci doar contrastele, picta cu atâta pasiune și dedicație, punând galben lângă albastru intens, peisaje de o intensitate emoțională imensă. Pentru foarte mulți dintre ei, arta este fereastra deschisă către soare, către speranță, către noi, comunitatea care de cele mai multe ori îi ignoră. E nevoie de acel glob pictat de ei, de acel mărțișor ieșit din mâinile lor măiestre, de acel ou adus de Iepuraș din partea lor, de acea felicitare în care au investit atâta pasiune și dăruire, încât nu poți să nu îi simți vraja.

Boti, nevăzător, orfan crescut de părinți sociali, și-a găsit echilibrul emoțional la atelierele de terapie prin artă. Astăzi cântă la pian, la orgă și la voce și are o trupă alături de alți trei adolescenți nevăzători, și ei talentați. Din elevul de clasa a V-a, rebel și cu rezultate slabe la învățătură, a absolvit clasa a VIII-a pe locul doi!


Photo credit: Pagina de Facebook a Asociației Derzelas

Recomandă și altora

Newsletter

website meșterit cu de omnivision.ro