de Cecilia GHERLE, trainer junior ATU Consulting
le vedem așa cum suntem noi.
Anais Nin
… și au trecut 20 ani din viață și tânărul a început să o privească cu alți ochi, de parcă nu mai vroia să accepte că este un copil și își dorea dinadins să fie privit ca un adult. Într-o zi, aflându-se într-o librărie, unul dintre librari îl întreabă dintr-o dată pe un ton cald:
– Care e cea mai mare dorință a ta?
Tânărul, surprins de întrebare, s-a blocat și, fără să-i răspundă, a rămas pe gânduri uitându-se spre cerul senin care se zărea pe fereastra de la mansarda librăriei .
– Cea mai mare dorință a mea? E o întrebare la care nu m-am gândit până acum… Când o să știu răspunsul, o să mă întorc aici. Asta în cazul în care am să-l găsesc.
Tânărul îngândurat, neștiind care e rostul întrebării, a început să se gândească la dorințele lui. Ce anume îmi doresc eu cel mai mult? Cred că cel mai mult îmi doresc să vizitez China. Nu… nu aceasta e ceea ce îmi doresc cel mai mult. Cel mai mult îmi doresc să-mi fac o casă frumoasă lângă o pădure. Oare asta e ceea ce îmi doresc eu cu adevărat? Cred ca sunt multe lucruri pe care mi le doresc, dar cel mai mult și mai mult îmi doresc să știu cine sunt cu adevărat.
După câteva zile, tânărul s-a întors la librăria cu mansarda cu vedere spre cer și l-a căutat pe cel care i-a adresat neașteptata întrebare:
– Cred că cel mai mult îmi doresc să fiu eu cu adevărat. Știu că sună destul de ciudat, dar acest lucru e ceea ce îmi doresc în acest moment.
Librarul s-a uitat la el ca și cum aștepta să-i mai spună ceva, iar după câteva momente îi zise băiatului:
– Și după ce o să fii cine ești cu adevărat, ce o să faci?
– Ce o să fac după? Dacă ajung să fiu cine sunt, voi ști ce am de făcut la fiecare pas. Și a plecat zâmbind, simțind că a făcut primul pas.
***
Fiecare dintre noi avem un drum pe care îl urmăm prin propriile decizii: de la facultatea pe care o alegem (sau o aleg părinții noștri), la prietenii cu care ne înconjurăm și, zilnic, prin acțiunile pe care le facem și prin care decidem să ne trăim fiecare clipă.
Am pornit de la prezumția că noi facem alegerile în viața noastră, dar sunt cu siguranță situații în care ne lăsăm influențați de oamenii din jur, care ne ajută sau ne deviază de la drumul inițial. Cine ar putea să fie aceste persoane? Poate familia, poate prietenii sau poate un simplu om de pe stradă care ne oferă o altă percepție asupra vieții. Prin simple devieri de la ceea ce alegem să facem, ne putem dezvolta flexibilitatea și crește deschiderea la ceea cea este nou în jurul nostru. Acest lucru ne oferă posibilitatea de a ne schimba perspectivele prin care ne creionăm ideile și, astfel, să ne analizăm propriile percepții.
Conștientizarea propriei existențe și a propriei persoane e un element de la care pornim în dezvoltarea noastră. Mai bine spus, de la întrebarea Cine sunt eu? Vă propun un simplu exercițiu care începe de la această întrebare, pentru a vedea care sunt lucrurile care vă definesc. Scrieți pe o foaie 10 elemente care considerați că vă definesc în acest moment continuând propoziția: „Eu sunt…” Analizați după ce ați terminat exercițiul fiecare caracteristică și încadrați-o în una din zonele de mai jos:
- Caracteristică fizică
- Caracteristică legată de performanță
- Caracteristică socială
- Caracteristică legată de hobby-uri sau creativitate
Ce anume a reieșit? Ce anume te definește în acest moment? În care arie investești mai mult și în care mai puțin? Ce spune asta despre tine? Eul meu este definit de ceea ce am în interiorul meu, ceea ce văd la mine și prin ceea ce reușesc să împărtășesc.
A face este verbul care mă definește.
Fiecare dintre noi ne definim existența adesea prin anumite verbe: muncesc, zâmbesc, fac sport, citesc, analizez, cânt, scriu și multe altele. Dacă ar fi să ne imaginăm o zi în care nu am avea nimic ce trebuie neapărat făcut și am putea alege ceea ce dorim să facem, cum ar arăta această zi? Care sunt 5 lucruri pe care vrei să le faci în această zi? Poți să le treci pe hârtie sau poți să le notezi în minte. Acordă-ți 2 minute să te gândești la acțiunile pe care îți dorești să le faci, iar apoi ia-le pe rând, pe fiecare în parte. Care a fost primul lucru care ți-a venit în minte? Care e motivul pentru care ai ales fiecare dintre aceste acțiuni? Poate îți este dor să le faci, îți plac foarte mult, te relaxează, te bucură? Pot fi cinci acțiuni sau poate să fie una singură. Ideea este să identifici ce verb/verbe te definesc ca persoană pentru a conștientiza acțiunile din viață care îți conturează unicitatea. Astfel, un pas în găsirea unei noi perspective asupra propriei vieți poate să fie identificarea acțiunilor care ne definesc și ne fac unici și felul în care alegem să le realizăm.
În încheierea acestor rânduri, doresc să subliniez faptul că într-adevăr existența fiecăruia dintre noi este unică și bucuria de a accepta că suntem ceea ce suntem și că lumea din jur este cea pe care o creăm prin propriile percepții – toate acestea pot să ne ajute să fim mai des mulțumiți de ceea ce facem și recunoscători pentru ceea ce avem. Iar verbele care ne definesc la un moment dat sunt o parte din noi, o parte unică, ce ne ghidează mai aproape de ceea ce suntem și ceea ce alegem să devenim.
Menţine-ţi gândurile pozitive pentru că acestea se transformă în cuvintele tale. Menţine-ţi cuvintele pozitive pentru că ele se transformă în acţiunile tale. Menţine-ţi acţiunile pozitive pentru că acţiunile se transformă în deprinderile tale. Menţine-ţi deprinderile pozitive pentru că ele se transformă în valorile tale. Menţine-ţi valorile pozitive pentru că valorile se transformă în destinul tău. Mahatma Gandhi
Bibliografie: