
O pictură pe mai multe tablouri, ce pot fi așezate sau citite în ordine sau în dezordine, cu îmbinarea perfectă între date științifice și fotografii din viața reală despre modul de funcționare a obiceiurilor, despre ceea ce le face să ne influențeze viețile și cum ne ajută să ne transformăm.
Obiceiurile, sau tiparele de comportament pe care le avem, ne fac viața mai ușoară, devenind în scurt timp, automatisme care ne ajută să luăm decizii insesizabil de rapid, zi de zi. Obiceiurile sunt cele mai multe din alegerile noastre zilnice, de la spălatul pe dinți, stinsul luminii în încăperea pe care o părăsești, până la ritualul de somn din fiecare seară, mersul la biserică duminica sau la modul în care comunici cu cei dragi. Însă problema se pune la niveluri și intensități diferite, atunci când vrem să renunțăm la fumat, să ne deprindem să mergem la sala de sport de 3 ori pe săptămână sau, când nu știi pe ce cale să mergi ca să renunți la jocurile de noroc, care îți pot învălui, pe neașteptate, întreaga viață într-o negură de nerecunoscut…
„…Obiceiurile apar, în mod natural, deoarece creierul uman va căuta mereu căi de a economisi energie și efort.”
Orice obicei poate fi observat după structura: factor declanșator – rutină – răsplată. Factorul declanșator este elementul pe care creierul îl caută la începutul formării unui obicei, pentru a identifica și pentru a decide ce cale să urmeze, pentru a obține efectul dorit. De îndată ce un factor declanșator se manifestă, acesta îi confirmă creierului să intre pe pilot automat, precum și ce rutină să urmeze. Rutina poate fi un drum atât fizic, cât și emoțional sau mental. În final, apare răsplata, elementul care îi confirmă creierului dacă acest tipar de acțiuni, această rutină merită memorată și utilizată ca resursă și pentru viitor.
„…Dacă identifici care este factorul declanșator și care este răsplata, atunci poți să schimbi rutina. De cele mai multe ori, rutinele pot fi schimbate, pentru că putem obține aceeași răsplată, în moduri diferite.”
Atât prăjiturica de după prânz, cât și jocurile de noroc sunt tot obiceiuri, sunt tot automatisme pe care creierul le face ca să fie mai eficient, sunt tot fenomene alcătuite din factor declanșator – rutină – răsplată. Însă efectele secundare pe care un automatism îl poate avea în viața noastră, aducându-ne fie câteva kilograme în plus, în cazul primului, fie deteriorarea tuturor relațiilor și a încrederii și iubirii de sine, în cazul celui de-al doilea, ne-ar putea da amploarea energiei pe care să o investim în schimbare. Pentru transformarea unor obiceiuri, se pare, însă, că avem nevoie de un ingredient absolut fundamental: credința că vom reuși.
”Puterea obișnuinței” deschide un drum fascinant despre parcursul formării obiceiurilor, fie ele de poveste sau de coșmar, prin intermediul unor povești individuale, magnetice, foarte atent pictate, în detaliile vieții, cu umbre și lumini. Sau prin studiul unor frânturi de ne-comunicare în echipă, din cauza regulilor nescrise de putere în organizație (incendiul de la King’s Cross, Londra, 1987) sau în comunitate.
Transgresând din planul vieții personale spre planul organizațiilor de succes sau a societăților, observarea, analiza și transformarea obiceiurilor, pare să fie cheia înțelegerii și transformării vieții însăși.
Literatură recomandată:
1. Charles Duhigg (2013) – The power of habit, Random House Books, Londra.
2. Charles Duhigg (2016) – Puterea Obișnuinței. De ce facem ceea ce facem în viață și în afaceri, Editura Publica
Photo credit: Isac Ciobota via unsplash