Eduard Chițu – „Adaptarea a însemnat în primul rând documentare, înțelegere și testare.”

[Mini-interviuri despre Adaptare] 

Eduard este un tânăr pasionat de tehnologie. Vorbește rar și te urmărește cu o privire scânteietoare, ce contrastează cu calmul din gesturi și ton. Deși a terminat Facultatea de Business, a intrat în zona tehnică imediat după facultate. Azi conduce, alături de partenera sa, OMNIvision, unde digitalizează spații interioare. Ne-am gândit că o discuție cu el poate să ne aducă informații despre ce înseamnă adaptarea în lumea tehnologiei, o lume agilă, în care lucrurile se întâmplă foarte rapid.

1. Cum ți-a venit ideea de a intra în zona digitalizării?

Eduard CHIȚU: Totul a început când eram la București, în 2016. Acolo am colaborat cu o companie de servicii imobiliare și am văzut că se străduiau constant să găsească moduri noi de a prezenta potențialilor clienți clădirile și ansamblurile din portofoliu. Pentru ei, am realizat pentru prima dată niște tururi virtuale panoramice, create din fotografii legate între ele. Rezultatul era ok, dar nu era o experiență naturală. Săreai dintr-un punct în altul, parcă te teleportai.

Așa am rămas în minte cu ideea tururilor virtuale ca instrument de promovare. La un moment dat, navigam pe un site cu știri și subiecte din domeniul IT & design și am ajuns să descopăr un alt fel de tur virtual: o companie din Germania te invita să le vizitezi birourile în 3D. Vizita a fost wow! Puteai să te plimbi pas cu pas prin interior, să interacționezi cu diferite puncte și vedeai efectiv spațiul în format 3D. Mi-am dat seama că e o tehnologie avansată și am început să aprofundăm subiectul. Am simțit că e o direcție de viitor în care ne dorim să investim și să ne dezvoltăm. Mai ales că are aplicabilitate și utilitate în mai multe domenii, nu doar imobiliare.

2. Ce a însemnat sau ce înseamnă pentru voi, pentru business-ul vostru, adaptarea?

E.C.: Ce facem noi la fața locului nu diferă față de munca unui fotograf sau a unui videograf pe care îl chemi să-ți surprindă spațiul în imagini. Diferența vine apoi, în etapa de procesare și în rezultatul final. În procesul de scanare pe care îl realizăm, măsurăm distanțele și adâncimea, ceea ce ne permite să clădim virtual macheta 3D a respectivului spațiu și să o îmbrăcăm cu imagini reale.

Pentru noi, adaptarea a însemnat în primul rând documentare, înțelegere și testare. Și timp pentru a ne familiariza cu modul de lucru, cu aplicațiile din spate, cu procesarea ulterioară.

Acum, ne aflăm în faza în care adaptarea ține de modul în care prezentăm clienților și cum îi facem să înțeleagă la ce îi poate ajuta un astfel de instrument complex de marketing digital. Și asta implică și o etapă de educare a pieței și de promovare a unor proiecte cât mai diverse pentru a evidenția cât de ofertantă poate fi tehnologia.

Dincolo de asta, oamenilor le place și sunt atrași de tot ce este vizual. Am avut perioada cu poze, perioada cu video, perioada cu drone, viitorul este 3D-ul și virtualul.

3. Vorbim de 3D sau de virtual?

E.C.: Vorbim de 3D și virtual. Diferența este între panoramă și 3D. În panoramă, nu ai adâncime, în 3D te plimbi în spațiu. Și e virtual pentru că nu ești acolo efectiv.

Provocarea cu care ne întâlnim des este lipsa unei reprezentări clare a ceea ce înseamnă tur virtual. Din experiența noastră, cei mai mulți se gândesc prima dată la tururile panoramice 360 din muzee sau la tururile Google pe care le pot vedea pe Google Maps sau Google Street View – și care de câțiva ani sunt disponibile și pentru interioare.

Pentru a crea o ancoră în mintea potențialilor noștri clienți, le spunem că noi creăm tururi virtuale 3D. Însă, sincer, e mai mult de atât. E o experiență vizuală imersivă: te scufunzi și ai senzația că ești chiar acolo. Și te poți plimba natural, pas cu pas, în orice colțișor ai vrea. În plus, ai posibilitatea să ieși din spațiu, să vezi 3D o machetă reală a spațiului respectiv, din afara lui. Deci e 3D și virtual, dar în același timp e natural și realist.

„E o experiență vizuală imersivă: te scufunzi și ai senzația că ești chiar acolo. Și te poți plimba natural, pas cu pas, în orice colțișor ai vrea.”

4. Ce a însemnat pentru tine personal să treci de la fotografie la video, de la video la dronă, de la dronă la 3D și virtual?

E.C.: A însemnat să fac pași spre viitor, pentru că asta este direcția spre care se merge peste tot. Realitate Virtuală (VR), Realitate Augmentată (AR)… Personal, mi s-a părut naturală trecerea. Sunt pasionat de mic de zona asta de tehnologie. Părinții au fost deschiși și ne-au susținut, am avut mereu cele mai bune calculatoare. De aceea când am văzut prezentarea 3D a firmei din Germania am zis: „Gata, trecem la un alt nivel!”. Mai e și dorința de a nu mă plafona și de a nu mă plictisi rămânând în aceeași zonă de confort. Iar ceea ce am găsit explorând zona virtualului nu e ceva SF sau inaccesibil. Dimpotrivă, tehnologia cu cât e mai nouă, cu atât e mai ușor să o folosești, e foarte adaptată pentru utilizarea facilă, intuitivă.

În același timp, simt că odată ce am ales să merg într-o direcție și să o aprofundez, există și un cost: apar direcții noi în care am rămas total pe dinafară. Iar generațiile care vin sunt mult mai adaptative. Am purtat o discuție cu o fetiță de 10 ani și am rămas uimit ce aplicații folosea, ce site-uri urmărea. M-a lăsat cu gura căscată, după discuția cu ea m-am simțit un om total neadaptat la tehnologie. Tehnologia schimbă obiceiurile și cumva conturează identități și mentalități.

5. Dacă cineva ar vrea să îmbrățișeze o tehnologie nouă, pe care ar vrea să o aducă spre clienți, care ar fi trei lucruri pe care i le-ai recomanda să le facă, trei lecții învățate din experiența voastră?

E.C.: În primul rând, să fie și pasionat de respectivul lucru, să nu-l facă doar din auzite, pentru că e fain sau că e la modă. Trebuie chiar să-ți placă.

Apoi să aibă răbdare, să înțeleagă și plusurile, și minusurile. Iar asta cere timp și perseverență.

Și să se aștepte la provocări – să se pregătească să le facă față.

Sunt convins că oamenii vor căuta din ce în ce mai mult virtualul în viitorul apropiat. Și nu ca o fugă de realitate. Ci ca pe o conectare la aceasta. Vor dori să viziteze locuri, să exploreze spații, să descopere destinații fără a fi fizic acolo. Cu atât mai mult cu cât se poate să trăiești astfel de experiențe.

Cumva adaptarea în tehnologia cred că înseamnă și spargerea barierelor de spațiu și timp, printr-o experiență cât mai autentică și intuitivă.

Probabil că în viitor vom avea o pereche de ochelari, iar când găsesc ceva ce vreau să văd, îmi pun ochelarii și m-am teleportat. Va fi ca în cazul smartphone-ului: acum 15 ani cine visa să aibă conectarea la Internet în buzunar?

În ATU am declarat anul 2018 un an al Adaptării. Ne-am gândit că ar fi interesant să aflăm experiențele de adaptare ale unor oameni care, în anumite contexte, au trăit adaptarea ca un ”must-do”, oameni care trăiesc adaptarea ca parte a vieții lor sau ca parte a muncii lor. Te invităm să citești câteva rânduri scrise de acești oameni, din experiența personală. Sperăm să îți fie de ajutor în propria adaptare!

foto: zonga.ro