O simplă căutare pe Google a temei elementele colaborării generează peste 317 milioane de rezultate. Mult mai multe decât cele pentru rețeta de tiramisu (preferata mea!), cu aproape 26 milioane de rezultate.
Concluzia evidentă este că oamenii sunt mai preocupați să descopere cum pot lucra împreună eficient decât de un desert bun.
Echipele sunt esențiale pentru a putea atinge obiective complexe deoarece acestea necesită competențe și cunoștințe diversificate. Globalizarea economiei a încurajat utilizarea echipelor virtuale, care aduc beneficiul unor echipe foarte competente tehnic, dar cu provocări majore în ceea ce privește facilitarea colaborării dintre membrii echipelor.
Este de așteptat ca în viitor oamenii să lucreze mai des în grupuri și mai rar individual. Mai mult, vor lucra cu persoane cu care au puține legături, iar echipele vor include persoane din afara controlului organizației (ex. contractori). Corporațiile și forța lor de muncă devin fără granițe, rezultând în tot mai multe eforturi de echipă.
Există multe modele care descriu elementele-cheie ale colaborării eficiente. Dovadă că acest domeniu suscită interes intens din partea cercetătorilor și al practicienilor.
Un model des citat este cel oferit de Patrick Lencioni, care pornește de la analiza disfuncțiilor din echipe pentru identificarea condițiilor necesare unei echipe eficiente și performante. Autorul identifică 5 factori ai colaborării care diferențiază o echipă disfuncțională de una înalt performantă:
- Absența încrederii
- Teama de conflict
- Lipsa angajamentului
- Evitarea responsabilității în echipă
- Nepăsarea față de obiectivele echipei
Le vom analiza pe rând, punând în oglindă tiparele comportamentele ale celor două tipuri de echipe. Vom accentua, unde e cazul, și felul în care acești factori influențează eficiența colaborării în cazul echipelor virtuale.
Absența încrederii
Lencioni susține că absența încrederii este cea mai gravă disfuncție pe care o poate avea o echipă.
Fără încredere, munca productivă și dezvoltarea echipei sunt aproape imposibile. Membrii echipei își petrec timp și energie protejându-se sau subminându-se reciproc, în loc să se concentreze asupra muncii și obiectivelor echipei.
Mai exact, membrii unei echipe care nu au încredere unii în alții manifestă următoarele comportamente:
- Păstrează ranchiuna;
- Nu cer ajutor sau nu oferă feedback;
- Își ascund greșelile sau slăbiciunile;
- Găsesc modalități de a evita să petreacă timpul împreună.
În schimb, atunci când membrii echipei se încred unii în alții, sunt dispuși să fie deschiși și „vulnerabili” în grup. Ei au încredere în faptul că nimeni nu îi va ataca sau nu le va face rău în mod intenționat. De aceea, își pot concentra energia și timpul asupra muncii efective, ceea ce are impact direct asupra productivității echipei.
Teama de conflict
Conflictul poate fi productiv atunci când apare într-un context în care există încredere din partea ambelor părți.
În acest tip de conflict, oamenii își contestă și își îmbunătățesc ideile unul altuia, ducând la rezultate mai bune. Atunci când un conflict este productiv, membrii echipei evită atacurile personale, jocurile politice și luptele de putere distructive.
Însă, atunci când membrii echipei se tem de conflict, ei petrec timp și energie fiind amabili cu toată lumea și își ascund adevăratele opinii. Aceasta înseamnă că ei pot să nu împărtășească informații contradictorii, iar echipa pierde oportunitatea de a confrunta adevăruri inconfortabile.
Semne că echipa s-ar putea teme de conflict includ următoarele:
- Toată lumea este de acord cu toată lumea sau se evită discutarea problemelor reale în timpul întâlnirilor;
- Membrii echipei vorbesc despre alți oameni pe la spate.
Lipsa angajamentului
Echipele care nu își asumă angajamente întârzie luarea deciziilor importante și, astfel, pierd oportunități. Modalitățile prin care amână sau evită asumarea unui angajament este prin iterarea dorinței de a aduna mai multe informații pentru a lua o decizie sau prin a aștepta să vadă să „sprijine partea câștigătoare”.
Lipsa angajamentului poate fi, de asemenea, un simptom al temerii de conflict: fără dezbateri sincere despre o direcție de urmat, oamenii pot simți că nu au fost ascultați. Atunci când se întâmplă acest lucru, ei pot să nu dorească să susțină o decizie care nu le aparține, indiferent de cât de fezabilă ar fi.
Echipa poate suferi de lipsa angajamentului dacă membrii acesteia:
- Nu susțin deciziile luate în echipă sau organizație;
- Pierd oportunități, deoarece petrec prea mult timp analizând date și opțiuni;
- Revin asupra discuțiilor de mai multe ori fără a acționa ferm;
- Evită asumarea responsabilității în echipă. Adică nu își pun unii altora întrebări inconfortabile despre acțiunile sau greșelile unor membri, care ar putea afecta întreaga echipă.
Evitarea asumării responsabilității
Oamenii care evită responsabilitatea în echipă nu se confruntă unii pe alții cu privire la acțiuni sau greșeli care ar putea afecta întreaga grupă. Ei nu împing membrii echipei să facă performanță, nu pun la îndoială ideile sau acțiunile celorlalți și nu îi țin la standarde înalte.
Mai mult decât atât, ei nu acoperă greșelile membrilor echipei care eșuează, ceea ce poate duce la nerealizarea obiectivelor echipei. Membrii echipei pot evita responsabilitatea dacă:
- Își invidiază colegii pentru standardele diferite de performanță;
- Se bazează pe liderul echipei să le atragă atenția asupra greșelilor, să ofere feedback sau să gestioneze performanța;
- Evită conversațiile directe despre performanță și comportament cu colegii, optând în schimb să evidențieze problemele la liderul echipei;
- Permit echipei să eșueze fără să facă eforturi hotărâte pentru a preveni acest lucru.
Nepăsarea față de obiectivele echipei
Această situație apare atunci când membri echipei lucrează la obiective care nu ajută cu adevărat echipa să își îndeplinească obiectivele generale.
De exemplu, unii membri ai echipei ar putea fi interesați mai degrabă să avanseze în carieră în loc să ajute echipa să aibă succes. Sau ar putea să se concentreze pe obiective care îmbunătățesc imaginea echipei în organizație, în loc să se concentreze pe obiective care vor ajuta cu adevărat organizația să-și atingă obiectivele.
Echipa care are o astfel de disfuncție manifestă următoarele comportamente:
- Membrii echipei se concentrează pe propriile lor obiective în loc de cele ale echipei;
- Membrii echipei nu colaborează pentru a avea succes;
- Echipa este în mod regulat învinsă de competitori sau nu atinge obiectivele (la standardele așteptate);
- Echipa pierde constant membri talentați și orientați către succesul echipei.
Dacă identifici vreunul din elementele enumerate mai sus, te încurajez să urmărești partea a doua a articolului, în care vom explora cum poți aborda fiecare dintre cele cinci disfuncții astfel încât să îți ajuți echipa să colaboreze.
