Skip to main content
Jurnal »

The Tipping Point sau Cum lucruri mici pot provoca schimbări de proporții, de Malcolm Gladwell

30 aprilie 2020
scris de:

Mi-a căzut în mână această carte, în primele săptămâni de stat acasă. O aveam în bibliotecă de câțiva ani și o citisem deja. Însă acum, în perioada aceasta în care nici un fir de praf nu a rămas la locul lui în casă, reorganizându-mi biblioteca, mi-a sclipit ceva din ea. A fost ca o scenă de început de film, în care se deschide cartea singură la capitolul „Cele trei reguli ale epidemiilor”. Momentul acesta mi-a transformat restul zilei și restul săptămânilor de carantină, aducându-mi aproape ritualul de observare a fenomenului contemporan al pandemiei, dintr-o perspectivă teoretică, ușor mai detașată, cel puțin uneori.

În esență, Malcolm Gladwell susține că majoritatea epidemiilor, a ideilor de afaceri sau a epidemiilor sociale, au succes datorită a trei principii fundamentale, regulile Punctului Critic:

  • Legea minoritarilor: conectorii, experții și vânzătorii;
  • Factorul de aderență;
  • Forța contextului;

Legea minoritarilor spune că un factor critic în cazul epidemiilor este natura mesagerului. Astfel, poate însemna foarte mult pentru impactul pe care ideea sau proiectul tău le are, faptul că te asociezi cu cineva care are o relație specială cu oamenii. Cineva care iubește oamenii, căruia îi pasă de ei sau cineva care cunoaște, pur și simplu în profunzime produsul, serviciul respectiv și are un interes aparte față de domeniu. Fie că sunt conectori, experți sau vânzători, ai nevoie de cineva cu abilități excepționale, care face ca mesajul să se răspândească cu ușurință.

Acest fapt, poate explica atât creșterea vertiginoasă a epidemiei de sifilis din orașul Baltimore, de la mijlocul anilor ’90, a epidemiei de HIV din America de Nord cât și răspândirea anumitor influențe în modă, precum, fenomenul pantofilor Hush Puppies, din Manhattan.

În astfel de fenomene, o mână de indivizi excepționali asigură erupția epidemiilor. Acești indivizi fie cunosc pe oricine, fie cunosc un domeniu în mare profunzime și sunt foarte respectați, fie știu să creeze un mesaj extrem de aderent față de toți cei cu care interacționează.

Desigur, e important ca și mesajul să fie unul ce merită distribuit, să fie unul memorabil. De exemplu, restaurantul să fie unul ce oferă o experiență de neuitat, pantofii să fie de o calitate excelentă sau vestea transmisă să fie de o importanță majoră. Așadar, Factorul de aderență are și el, o valoare foarte mare, în răspândirea mesajului.

Chiar dacă e foarte greu să ne dăm seama, de multe ori ajungem să votăm acei candidați politici pe care prezentatorii TV îi apreciază mai mult, prin simplul fapt că își înseninează expresia chipului când vorbesc despre preferații lor. De cele mai multe ori, nici aceștia nu conștientizează influența imensă pe care o au față de audiența lor, prin astfel de mesaje subliminale. Acest principiu al factorului de aderență explică și succesul extraordinar pe care serialul TV „Sesame Street” l-a avut, în anii ’90. Însă această aderență la public nu s-a întâmplat în mod natural, ci a fost efectul a numeroase iterații ale serialului, cu personaje exclusiv fictive, de animație, apoi îmbinate cu personaje umane, pentru a atrage un spectru mai larg din publicul național.

Forța contextului explică faptul că fenomenul delincvenței din anii ’80 din New York, cu peste 2000 de crime ca medie anuală și peste 600 000 de infracțiuni grave, a reușit să fie domolit prin schimbarea mediului. Adică prin curățarea rețelelor de metrou și a trenurilor New York-ului de operele de grafitti ale vandalizatorilor și menținerea acestei noi ordini zilnic, pentru fiecare caz de tren re-vandalizat. Mediul curat nu mai încuraja manifestarea acelorași comportamente ca și până atunci, pe lângă faptul că transmitea ideea că există cineva care ia măsuri fără întârziere, impunând reguli noi ale jocului.

Unul din exemplele ce m-au marcat profund în această carte, eu fiind o promotoare împătimită, aș putea spune, a unui stil de viață cât mai sănătos, este acela al răspândiri fumatului și al soluției stopării acestui fenomen. Fumatul între adolescenți este un comportament contagios prin natura fumătorilor, care sunt, de cele mai multe ori, persoane cărora nu le e teamă să se împotrivească regulilor, foarte conectate social, cool, sociabili, amatori de riscuri, impulsivi, amatori de petreceri, și care acționează adesea sub impulsul momentului, așa cum îi descrie psihologul britanic Hans Eysenck. Însă acest lucru nu se poate schimba prea mult, atât în rândul adolescenților cât și în rândul adulților. Fumatul este molipsitor prin natura mesagerului. Însă ce se poate schimba este aderența mesajului, care poate face ca țigara însăși să fie mai putin apreciată, să fie consumată cu moderație, indiferent de predilecția genetică pentru toleranța la nicotină: să fie produse cu concentrație mai mică de nicotină, care nu aduc pe nici un consumator în pragul dependenței.

„…Într-o manieră incitantă și atrăgătoare, ca o serie de reportaje pe cele mai controversate subiecte, „The Tipping Point” dezvăluie și rațiunea din spatele răspândirii zvonurilor, a fenomenului sinuciderilor adolescenților din Micronezia sau a modei pantofilor de sport AirWalk.”

Savurând-o în dimineața cu cafea sau seara, cu veioza aprinsă, „The Tipping Point” m-a făcut să mă simt privilegiată și liniștită că înțeleg dintr-un punct de vedere diferit, teoretic, fenomenul pandemiei care inundă toate canalele de știri și creează destul de multă angoasă de câteva săptămâni încoace. Și e, într-un fel, un motiv de a zâmbi pe sub mustăți faptul că unii dintre factorii care explică erupția pandemiei pot să mă ajute să îmi transform într-un mesaj contagios și aderent noua idee de afacere. Tot ce am nevoie, este să rămân calmă, cât mai prezentă, ca să observ, ca să înțeleg, ca să acționez.


Photo credit: Unsplash

Recomandă și altora