[Luni de Poveste] Reflecții despre auto-reflecție

.

de Gabriela HUM, trainer

I-14

În urma atelierului din data de 17 octombrie, Gabriela HUM a pregătit un rezumat al serii, în care ne-a vorbit despe importanța auto-reflecției.

Începem să învățăm ce înseamnă auto-reflecția de la vârste mici. Mulți dintre noi suntem familiari cu conceptul de “timeout” când, ca și copil, dacă făceam o prostie sau aveam un comportament nedorit eram puși ”la colț” (pedeapsă) sau eram separați de grupa de gradiniță pentru câteva minute ca să ne calmăm și să reflectăm asupra propriilor acțiuni. Cercetările din neuroștiințe arată că cei care am fost obișnuiți să facem timeout, dar nu ca pedeapsă, putem crește ca adulți care, ca rutină, folosesc auto-reflecția din proprie inițiativă, pentru a-și îmbunătăți performanța.

Francesca Gino și echipa sa de la Harvard Business School a organizat o cercetare în cadrul Wipro, o companie internațională de out-sourcing, implicând angajați din call center. Membrii echipei (171 de angajați) au fost implicați într-un training timp de o lună, pentru a învăța un cont de client nou. Au fost împărțiți în 3 grupe:

  •  Un grup de control care la finalul fiecărei zile de training pleca acasă,
  •  Un grup care începând cu ziua a șasea până în ziua a 16 de training, la finalul zilei avea 15 minute să reflecteze asupra a ceea ce a învățat pe parcursul zilei și să noteze aceste reflecții
  •  Un grup care la finalul fiecărei zile avea 15 minute să reflecteze și cinci minute să spună unui coleg nou ce a învățat în ziua respectivă.

„...cei care am fost obișnuiți să facem timeout, putem crește ca adulți care folosesc auto-reflecția din propria inițiativă, pentru a-și îmbunătăți performanța...”

Pe parcursul unei luni, participanții din grupurile de reflecție, respectiv de share-ing, au performat semnificativ mai bine decât cei din grupul de control. În medie, cei care au folosit auto-reflecția au avut rezultate cu 22,8 % mai bune la testul final decât cei din grupul de control, iar cei care au folosit auto-reflecția și împărtășirea (share-ingul) au avut cu 25% rezultate mai bune decat grupul de control.


Prof. Francesca Gino spune la finalul articolului că „nu văd organizații care să încurajeze angajații să reflecteze sau să le dea timp special pentru asta”. Și mai mult, atunci „când rămânem în urmă, chiar dacă muncim din greu, reacția noastră naturală este să muncim și mai mult. Cercetările arată că o funcționare inteligentă ar însemna mai repede să ne luăm timp pentru a reflecta”.

Studii recente din neuroștiințe arată că 15 minute de auto-reflecție făcute la finalul unei zile, timp de 10 zile, pot îmbunătăți cu până la 23% performanțele la locul de muncă, în special în ceea ce privește planificarea, luarea deciziilor si creativitatea.

Ce este auto-reflecția?

Capacitatea unei persoane de a face introspective pentru:

  • a înțelege sau a avea insight-uri legate de punctele forte proprii, punctele slabe, calitățile și defectele personale, gândurile, reacțiile, comportamentele, atitudinile, emoțiile, idealurile, valorile și motivațiile proprii;
  • a înțelege cauza (the root cause) a unor comportamente, emoții, gânduri;
  • a conștientiza ce impact are propriul comportament asupra celorlalti.

De ce nu facem auto-reflecție?

       • Nu stim să facem auto-reflecție, să stăm cu gandurile proprii - învățăm că liniștea este ceva periculos; când stăm cu noi însine nu știm ce să facem și încotro să ne îndreptăm atenția. Am testat auto-reflecția cu doi dintre cei cu care am sesiuni de coaching și le-am popus să prelungim sesiunile de coaching cu 30 minute și timp de două sesiuni să ne acordam 20 minute la final să reflectăm asupra a ceea ce am discutat timp de o oră, apoi să discutăm concluziile împreună. După cinci minute, amândoi coachee au spus că nu înțeleg ce aștept de la ei și nu stiu ce să facă în cele 20 de minute.
       • Nu ne plac rezultatele procesului de auto-reflecție - auto-reflecția înseamnă să facem lucruri cu care suntem mai puțin obișnuiți, să reducem ritmul, să ieșim din acțiune, să adoptăm un mindset de curiozitate, să tolerăm dezordinea din mintea noastră și să ne asumăm responsabilitatea față de propria persoană. Uneori acest proces ne aduce insight-uri, uneori ne aduce discomfort, vulnerabilitate, iritare, defensivitate.
       • Mulți dintre noi avem nevoie de acțiune ca să ne simțim bine - cercetări din psihologia sportivă arată că portarii de fotbal, când au de apărat un penalti, au șanse cu 33 % mai mari să apere golul dacă stau nemișcați în centrul porții. Si totusi, aceleași cercetări arată că doar în 6% din cazuri portarul face asta. Întrebați fiind de ce nu se opresc din a sări în mijlocul porții sau a se mișca în stânga și în dreapta, majoritatea portarilor spun că “simt că trebuie să facă ceva”. Asta se întamplă și cu noi când reflectăm; avem senzația că stând si nefăcând nimic, pierdem acțiunea.

Ce putem face pentru a beneficia de pe urma auto-reflecției

    • Propune-ți un timp special de auto-reflecție, la aceeași oră din zi, același număr de minute, dacă se poate în același loc (astfel automatizăm cadrul în care are loc auto-reflecția și asta îi place creierului nostru). Dacă ai cu cine să împărtășești auto-reflecția e și mai bine, pentru că adesea, auzindu-ne vorbind ne înțelegem mai bine. 

     • Propune-ți un subiect de reflecție - poate fi același subiect timp de mai multe zile sau îl poți schimba. Dacă alegi a doua variantă, revin-o la un subiect la care ai reflectat în trecut și reflectează din nou asupra lui, după o perioadă de timp în care ai acumulat experiențe noi.

    • Scufundă-te mai adânc în gânduri - ia procesul de auto-reflecție în serios. Dacă îți vine să râzi sau începi să simți anxietate, spune-ți că asta face creierul cu tine ca să scape din acest proces, liniștește-l și continuă. Alege un subiect de reflecție și rămâi pe el. Dacă mintea fuge în altă parte spune-ți că gândurile “parazite” sunt ca norii de vară, vin și pleacă și nu fac nimic. Întoarce-te la subiectul tău de reflecție.

La finalul unei perioade de auto-reflecție e important să punem în practică acțiuni care fie mențin ceea ce am constatat în procesul de întoarcere a atenției asupra nouă însine, fie modelează comportamente proprii. Pentru că așa cum spunea Joe Sacco „este minunat să fim introspectivi, auto-analiza este utilă, însă doar în condițiile în care aceste două procese se transformă în acțiuni”.


Bibliografie

The neuroscience of self-reflection - https://thesnipermind.com/blog/the-neuroscience-of-self-reflection.html

Francesca Gino (2016) - Making Experience Count: The Role of Reflection in Individual Learning, Harvard Business School,


Acest articol s-a născut ca urmare a atelierului Reflecții despre auto-reflecție din cadrul evenimentului Luni de poveste... la Cărturești, ediția a cincea

ATU Consulting
J.J. Rousseau nr. 8
400327, Cluj Napoca
România

M: 0744 623 236
E: