Idei pentru eficientizarea performanței acasă

.

de Adela HARLIȘCA, trainer ATU Consulting

Nu e vorba aici de atingerea perfecţiunii,
ci de trăirea unei vieţi mai bogate...
Dominique Loreau

În zilele noastre, performanța este un subiect de actualitate – mai ales atunci când vorbim despre carieră și latura profesională. Suntem mulți cei care ne dorim să fim cei mai buni din echipă, să fim cât mai eficienți și să avem un aport semnificativ în creșterea performanței la locul de muncă.

În termeni de obiective, planurile noastre ar putea suna ceva de genul:

  • Vreau să fiu cel/cea mai eficient/ă din departamentul meu.
  • Vreau să particip la trainingul X pentru că mă va ajuta să avansez pe poziția Y.
  • Vreau să fiu implicat/ă în proiectul Z pentru că voi avea ocazia să acumulez experiență în aria W.

Aceste obiective sunt firești și ne ajută să mergem zi de zi cu pasiune, cu motivație sau cu determinare la job. Însă câți dintre noi avem genul acesta de obiective și acasă?

Acasă... câți dintre noi ne propunem:

  • Să fiu un/o partener/ă exemplar/ă, atent/ă la nevoile celor din jurul meu?
  • Să citesc cartea X împreună cu copilul meu seară de seară?
  • Să nu plec din casă dimineața fără să-mi iau micul-dejun?
  • Să gătesc pentru prietenii mei rețete noi și să îi invit la mine măcar o dată pe lună?

Și atunci o întrebare care decurge de aici e: Oare cum stăm cu managementul performanței în viața personală?

Ce am simțit eu în acest sens e că, într-adevăr, la job voiam să fiu cea mai bună și să performez - dacă se poate - peste așteptări. Însă odată ajunsă acasă, am observat că intram într-un mod de relaxare, unde nu neapărat trebuia să performez sau să fiu la fel de organizată cu atât mai mult cu cât lucrurile nu erau la fel de clar stabilite procedural dinainte.

Pentru mine, managementul performanței acasă înseamnă o organizare eficientă a activităților pe care le fac din pură obligație în vederea maximizării timpului rămas, pe care să îl pot aloca astfel lucrurilor care îmi fac plăcere și mă bucură. De exemplu: organizarea cât mai eficientă a curățeniei de sâmbătă dimineața astfel încât să pot să mă întâlnesc după-amiaza cu prietenii mei la o cafea și un pahar de vorbă.

Cu aceste idei în minte, vă propun să detaliem câteva tehnici de îmbunătățire a performanței – preluate din mediul business, dar pe care le putem utiliza și acasă. Din punctul meu de vedere, cel mai ușor de aplicat este metodologia Lean – arta de a face ca lucrurile să meargă lin sau, cum îmi place mie să explic: „Știți cum se zice iarna... leru-i ler, ei bine, și Lean'u-i lin”.

Una dintre tehnicile care se folosesc în metodologia Lean se numește 5S și presupune parcurgerea a cinci pași:

  1. Seiri – Sort - Sortare
  2. Seiton – Set in Order – Aranjare
  3. Seiso - Shine – Curățare
  4. Seiketsu – Standardizing – Standardizare
  5. Shitsuke – Sustain – Susținere

Pentru exemplificare, o să luăm ca situație aranjarea hainelor în dulap.

Prima etapă este cea de sortare, adică ne vom scoate toate hainele din dulap și le vom împărți pe categorii: haine preferate pe care le port des, haine pe care le port din când în când, haine pe care nu le-am mai purtat de câțiva ani, haine pe care le-am cumpărat, dar nu le-am purtat niciodată etc.

Arta-de-a-fi-prezent-in-spirala-stresului

Odată ce am terminat cu această etapă, vom merge la etapa de aranjare în cadrul căreia trebuie să ne gândim care ar fi locul cel mai potrivit pentru fiecare categorie: desigur cele pe care le purtăm des vor fi cât mai în față, cele pe care le port din când în când undeva mai în spate. Cele pe care nu le-am mai purtat de câțiva ani are trebui să le probăm să vedem dacă ne mai sunt bune. Dacă se dovește că da, probabil locul lor este tot undeva mai în spate. Dacă nu ne mai sunt bune, recomandarea e să ne despărțim emoțional de ele și să le donăm.

Următoarea este etapa Shine, curățarea. Aceasta implică ștergerea sertarelor dulapului, aruncarea umerașelor rupte sau care și-au pierdut din rezistență, repararea eventualelor haine cărora le lipsesc nasturi sau sunt descusute. Odată ce am terminat de curățat, vom aranja hainele după prioritatea pe care am stabilit-o.

În etapa următoare, e momentul să ne gândim cum am putea să standardizăm procesul, să ne asigurăm că de fiecare dată când o să strângem hainele de pe uscătorul de rufe le vom pune la locul agreat. Putem, de exemplu, să ne folosim de etichete cu numele categoriilor de haine și să le lipim în zona aferentă acelei categorii. Această metodă de semnalizare vizuală are numele de POKA YOKE.

Una dintre provocările standardizării este că nu o putem face de unul singur. Adică e necesar să comunicăm celor din jur aspectele stabilite pentru a nu crea confuzie și a susține acest proces pe termen cât mai lung.

Un alt aspect care vine tot din sfera business, dar poate fi transpus cu ușurință în viața de zi cu zi e conceptul celor 8 pierderi. Până acum câțiva ani, se specificau doar 7 pierderi - TIMWOOD fiind acronimul format din primele litere ale celor șapte pierderi:

  • T – vine de la Transport. Fie nu folosim un mijloc de transport adecvat, fie nu folosim ruta cea mai eficientă. De exemplu, în momentul în care avem mai mulți musafiri și vrem să pregătim masa, în loc să aducem șase pahare pe o tavă aducem câte unul în fiecare mana. Un alt exemplu, ar fi ruta pe care alegem să mergem la serviciu și înapoi. Dacă am studia mai bine harta din zonă, ne-am putea alcătui un traseu în care, de exemplu, marea majoritatea a străzilor au prioritate.
  • I – vine de la Inventory. De câte ori nu am cumpărat de la supermarket mai mult decât aveam nevoie? Sau de câte ori nu am aruncat mâncare pentru că a expirat? Acest tip de pierderi ne blochează resurse financiare, ne împiedică să reperăm eventualele deteriorări ale produselor din cauza excesului de stocuri.
  • M – vine la Motion. Această pierdere este legată de orice mișcare suplimentară pe care omul este obligat să o facă pentru a duce la bun sfârșit o activitate. De exemplu, dacă o parte dintre ingrediente sunt pe balcon, în timp ce aragazul este în bucătărie, o astfel de așezare va duce la deplasări suplimentare din cauza unei depozitări ineficiente.
  • W – vine la Waiting, pierderea dată de așteptare. Poate vi s-a întâmplat să fie nevoie să așteptăm să se termine programul de la mașina de spălat pentru a putea ieși în oraș? Sau să încercăm să tragem de timp să nu adormim pentru a aștepta să se termine mașina cu rufe, să putem să le întindem? Partea bună e că evoluția electrocasnicelor se adresează și acestor pierderi și ne ajută să salvăm timp: de exemplu, mașinile de spălat pe care le poți programa să termine programul exact la ora la care ajungi acasă.
  • OOverproducing – când producem mai mult decât este nevoie. Câți dintre noi nu am gătit mai mult decât aveam nevoie? Si apoi... am aruncat o parte din mâncare? – o pierdere ce ne afectează la nivel global, de unde și nevoia de a fi creativi și a încerca să reducem acest tip de pierdere. O idee care mi-a venit e să ne adunăm cinci colege și să gătim fiecare în câte o zi pentru toate. Ar fi o soluție să reducem pierderea de supraproducere și am câștiga timp în cele patru zile în care nu gătim.
  • OOverprocessing - se referă la pași pe care îi repetăm deși nu este necesar. De exemplu, udăm florile de trei ori pe săptămână când, de fapt, e suficient o dată sau maxim de două ori. Sau pregătim o prăjitură, nu respectăm rețeta și punem cantitățile după ochi, cu generozitate. Și apoi ne mirăm că nu ne-a ieșit.
  • DDefects. Se referă la toate lucrurile pe care le facem și apoi e nevoie să le refacem, deoarece nu au ieșit cum trebuia din prima. Refacem maioneza tăiată, refacem găluștele tari, retușăm peretele proaspăt vopsit, căci l-am atins mutând canapeaua etc.
  • Cea de-a opta pierdere este neutilizarea corespunzătoare a intelectului uman și a ideilor creative pe care fiecare din noi le avem sau le putem avea.

Trăim într-o perioadă în care simțim din ce în ce mai acut rapiditatea trecerii timpului, suntem mereu grăbiți, mereu stresați, mereu obosiți. Tocmai de aceea vă încurajez să ne ambiționăm și să acționăm în direcția creșterii performanței și eficienței în viața personală. Fie că e vorba de organizarea spațiului în care trăim, de renunțare la lucrurile inutile care ne înconjoară, de o planificare a activităților pe care le avem de făcut sau de diminuarea pierderilor mai sus amintite, e important să fim conștienți că, în final, toate aceste acțiuni ne ajută să avem mai mult timp și energie pentru lucrurile care ne fac plăcere și ne provoacă bucurie.

foto by Copta - Freepik.com


Acest articol s-a născut ca urmare a atelierului Despre performanță în viața personală - din cadrul evenimentului Luni de poveste... la Cărturești.

Dacă nu ați ajuns la întâlnire și/sau doriți să (re)vedeți și să ascultați intervenția Adelei HARLIȘCA, găsiți filmarea mai jos (1 h și 25 de minute):

ATU Consulting
J.J. Rousseau nr. 8
400327, Cluj Napoca
România

M: 0744 623 236
E: