Leadership – oameni pentru oameni

.

de Gabriela HUM, director executiv ATU Consulting

Leadership-ul a apărut în secolul al XIX-lea, ca urmare a revoluţiei industriale, şi s-a dezvoltat ulterior pe parcursul secolului XX. Primele teoretizări relevante aparţin lui Kurt Lewin, Ronald Lippitt şi Ralph White din perioada anilor 1938 – 1952. Experimentele lor au încercat să evidenţieze aspectele leadership-ului eficace. Cei trei au studiat stilurile democratic, autocratic şi laissez-faire în cadrul unor grupe de copii aflate sub responsabilitatea unor monitori adulţi. Pe baza acestor experimente, în care se urmăreau anumiţi indicatori de personalitate, performanţă, nivel de agresivitate, organizare etc., autorii au observat că există avantaje şi dezavantaje diferenţiate pentru fiecare tip de leadership. Aceste studii au fost continuate în timpul celui de-al II-lea Război Mondial pe diverse eşantioane ale armatei americane, în încercarea de a identifica principalele trăsături ale persoanelor care aveau un ascendent asupra celorlalte. Una dintre concluziile studiilor a fost că ascendentul este dat de inteligenţă, iniţiativă şi încrederea în sine.

Managementul Carierei

.

de Sebastian VAIDA, Consultant HR

Cariera…

Urmărirea alegerii făcute: profesie, ocupaţie, realizări profesionale, progresul în viaţa profesională, situaţii succesive care alcătuiesc viaţa profesională, ocupaţie permanentă, urcarea unei scări, chemare, vocaţie, afacere, principala activitate în viaţa unui om de pe urma căreia câştigă bani, specializare, specialitate, istoria de viaţă, acţiunea de urmărire a unui scop etc.

Accentul cade predominant pe ideile de stabilitate şi trecut. Cariera este adesea echivalată cu realizările din cadrul CV-ului. Definim cariera prin succesiunea de succese profesionale pe care un individ le are de-a lungul vieţii. Centrarea este exclusivă asupra succeselor iar eşecurile le atribuim dimensiunii personale si implicării acesteia în viaţa profesională. De fapt privim anumite evenimente din viaţa profesională ca fiind eşecuri tocmai datorită excluderii dimensiunii personale. Şi datorită unei percepţii şi interpretări greşite.

Argument

.

Jean Marius BOUTIERE, Masterand Managementul Resurselor Umane

Voi nota cateva motive pentru care merita sa vizitati site-ul ATU Consulting. In 1975, in Romania s-a interzis studiul psihologiei ca stiinta academica. Concomitent erau suspendate studiile politice, culturale, de economie de piata, de drepturi ale omului, vizand societatea civila, in general era descurajata meditatia asupra conditiei umane. Individul si grupul uman, obiective al oricarei abordari socio – umane, erau concepte captive si subordonate ideologiei de extrema stanga. 

Evaluarea psihologică în secolul XXI

.

de Dragoş CÎRNECI, HR Consultant Human Capital Solutions

Iată structura cuprinsului celor mai multe manuale de psihologie generală, inclusiv ale celor folosite ca suport de curs în universităţi: senzaţiile şi percepţiile, atenţia, memoria şi învăţarea, limbajul, gândirea, creativitatea, motivaţia, afectivitatea, personalitatea, temperamentul, caracterul, aptitudinile şi deprinderile, inteligenţa. Acum haideţi să citim următorul text:

„Gândirea şi simţurile sunt înlănţuite în starea de veghe (şi nu în somn), căci nu este posibilă gândirea fără simţuri şi nici simţurile nu pot percepe în jur fără gândire. Gândirea provine din inteligenţă şi este soră cu limbajul. Inteligenţa este cuprinsă în suflet şi ea este cea care concepe tot cea ce exprimă apoi gândirea şi limbajul. Limbajul nu poate fi rostit fără gândire prealabilă, iar gândirea nu poate fi împărtăşită fără limbaj. La popoare diferite şi limba este diferită, dar limbajul este doar unul: traducându-l dintr-o limbă în alta, realizezi că este acelaşi peste tot. Putem spune că oamenii care stăpânesc bine limbajul sunt conduşi de inteligenţă. Inteligenţa pune oprelişti  mâniei şi poftelor, folosindu-se de limbaj. Lucrurile care trebuie controlate sunt foamea, somnul, poftele sexuale şi mânia, precum şi alte fapte de care ai putea să te ruşinezi. Omul are facultăţi mentale, afecte şi dispoziţii habituale. Afectele sunt dorinţa, mânia, teama, îndrăzneala, invidia, bucuria, prietenia, ura, regretul, mila şi în general, toate cele cărora le urmează plăcerea sau durerea”.

Vă invităm cu drag să vă abonați la Newsletterul nostru! Cel mult de două ori pe lună vă vom trimite articole, resurse și informații utile pentru dezvoltarea personală și profesională.
Please wait

Localizare ATU-2018