Liana Sălcudean: „Arta ne adună împreună, ne apropie unii de alții și ne ajută să ne acceptăm mult mai ușor”

.

[Mini-interviu despre Creativitate]

interviu-despre-creativitate-liana-salcudean-img 1

Luna mai, într-o primăvară diferită - care ne inspiră să gândim diferit -  este despre speranță și acceptare. Am pregătit de această dată povestea unor oameni care văd lucrurile diferit și pe care Liana SĂLCUDEAN îi ghidează în artele frumoase, organizând ateliere de terapie prin artă, ateliere de terapie prin dans, sprijinind prin toate acestea incluziunea socio-profesională.

Liana SĂLCUDEAN are la bază o facultate de IT. Liana a decis însă să se implice cu trup și suflet în Asociația Derzelas unde activitatea pe care o desfășoară cu persoanele cu dizabilități o reprezintă cel mai bine. Timpul și energia pe care le are, o ajută să aprofundeaze și să valideaze experiența de viață a beneficiarilor asociației. „Să iubim tot ce strălucește pe acest pământ, pentru că altă viață nu ne este cunoscută”, Euripide.

1. Cum ai ajuns să folosești arta în munca cu persoanele cu dizabilități?

interviu-liana-salcudean-img-2.0

L.S.: Am ajuns la folosirea artei deoarece consider că arta este cea mai eficientă mână de ajutor pe care o putem întinde unei persoane cu dizabilități. Arta este o metodă de relaxare miraculoasă, o modalitate de eliminare a energiilor negative și încărcare cu energie pozitivă. Arta poate fi un refugiu în momente de criză, poate aduce liniște și echilibru mental, arta poate fi o armă în lupta cu stările depresive, arta ne adună împreună, ne apropie unii de alții și ne ajută să ne acceptăm mult mai ușor. Prin artă se pot clădi relații puternice, prietenii durabile și se pot soluționa conflicte interpersonale sau interioare.

Un erou al timpului nostru, de M.I. Lermontov

.

de Ioana CREȚU

m-lermontov-un-erou-al-timpului-nostru

Cu opere a căror valoare a fost pusă multă vreme sub semnul întrebării și idealism dur criticat, studiat foarte puțin, doar de cei interesați de literatura clasică rusă, Mihail Lermontov rămâne fondatorul romanului psihologic de natură romantică, rusesc.

Contemporan cu Pușkin, Mihail Lermontov face parte din grupul autorilor ruși ale căror opere te duc pe traseul unei aventuri singulare, oferindu-ți în schimb, gusturi diferite. Așa cum ființa umană percepe 4 gusturi de bază: dulce, sărat, acru și amar, la fel am perceput eu „Un erou al timpului nostru”, dulce în momentele de sensibilitate lucidă, sărat în dueluri nedrepte, amar prin iubirile pierdute și acru din nechibzuința existențialului, pe potecile șerpuite ale Caucazului.

Cartea „ecranizează” un manifest al sinelui, strâns într-un mănunchi de descrieri peisagistice și psihologice ale naturii, deopotrivă ca monument natural și uman. Este portretul unui om, dar nu al unuia singur, ci și a unei generații întregi, în plină dezvoltare, a căror vicii și idealuri ne caracterizează complet, chiar și în secolul XXI.

Din primele pagini, am surprins autorul pornind la un drum presărat, practic, cu de toate:

„...Întreaga încărcătură cu care mă deplasam consta dintr-un geamantan nu prea mare, umplut pe jumătate cu note de drum. Mare parte din ele, din fericire pentru dumneavoastră, s-a pierdut, iar geamantanul cu restul de lucruri, din fericire pentru mine, a rămas întreg.”

AHA MOMENTS #5

.

de Alexandra MIF, Specialist HR

aha-moments-5-img2

Chiar și în cele mai obișnuite gânduri ale noastre și care implică o acțiune ulterioară, luăm în considerare mai multe aspecte ale situației și înglobăm informația în funcție de avantaje, dezavantaje, idei, emoții experiențiate și abordări contextuale.

După explorarea mentală a acestor dimensiuni, aducem în discuțiile premergătoare acțiunii, aspectele specifice care pot fi discutate, criticate sau acceptate, atât de noi, cât și de către ceilalți. În unele cazuri, astfel de procese pot conduce la apariția insatisfacției, ajungându-se chiar la scăderea nivelului de implicare/ al motivației pentru simplul fapt că o idee nu a fost cu adevărat înțeleasă.

Pentru a evita ca acest lucru să apară, tehnica celor 6 pălării gânditoare este utilă mai ales în grupurile mari, pentru generarea de idei noi din perspective diferite și integrarea celor mai bune soluționări, în funcție de problema existentă la un moment dat. Prin abordarea acestei tehnici, se obține claritate în procesele de gândire, simplificând procesul decizional.

Metoda celor 6 pălării gânditoare a fost creată de Edward de Bono, o personalitate de referință în domeniul gândirii creative și inventatorul conceptului de gândire laterală. Această tehnică are la bază întocmai ideea gândirii paralele, care are scopul de a oglindi mai multe puncte de vedere cu privire la aceeași situație. Fiecare dintre aceste 6 pălării descrie un anumit tip de gândire/mod de abordare în luarea deciziilor. Astfel:

Cerneala, de Fernando Trias de Bes

.

de Gabriela HUM

cerneala-imag-fernando-trias-de-bes

În prima linie, un decupaj din viața a șase personaje: Ea, Librarul, Autorul, Tipograful, CorectorulEditorul și o carte despre o carte. O carte despre atracția irezistibilă, despre moarte, despre sacrificiu și despre viață.

În linia doi, o carte despre poezia scrisă cu cerneală roșie (sânge), despre un vânător de nori, despre fraze comune găsite în cărți scrise în veacuri diferite, de autori diferiți. Despre un om de știință care susține că originea omul este în ploaie, despre contrareacții – un sinucigaș care supraviețuiește și un salvator care moare, un autor care, cu cât se zbate mai tare să fie uitat, cu atât este citit mai mult.

În linia trei, despre renunțarea la formele vechi de a vedea lucrurile și curiozitatea de a căuta răspunsuri și soluții la ceva ce pare ilogic.

Creativitatea științifică

.

de Ileana FRITEA

Untitled-11111

Howard Gardner identifica în 2010 principalele abilități cognitive de care e nevoie pentru a face față provocărilor pe care viitorul ni le pune în față. A numit aceste abilități minți:

• mintea disciplinară: care stăpânește principalele școli de gândire ale vremii;
• mintea sintetizatoare: care poate integra idei;
• mintea creatoare: care clarifică idei și fenomene;
• mintea respectuoasă: care conștientizează și apreciază diferențele dintre indivizi;
• mintea etică: care facilitează asumarea și respectarea responsabilității;

Fără aceste minți, am putea rămâne la mila unor forțe pe care nu le înțelegem, copleșiți de informație, incapabili să luăm deciziile corecte pentru a ne trăi viețile personale și profesionale.

Ignoranța, de Milan Kundera

.

de Octavia CHIȘ

simone-viani-0P18 RI36yE-unsplash

Milan Kundera este un scriitor de origine cehă, care trăiește în Franța. În anul 1968, când tancurile sovietice spulberau „Primăvara de la Praga”, Milan Kundera era deja un scriitor cunoscut: publicase poezie, teatru, eseuri. Primul său roman, „Gluma” şi nuvelele adunate în volumul „Iubiri caraghioase” au fost tipărite în peste 150.000 de exemplare.

Acțiunea se desfășoară pe mai multe planuri care pot părea greu de urmărit, dar autorul are abilitatea de a le întrepătrunde cursiv, fără întreruperi bruște. Romanul este o paralelă cu aventurile lui Ulise, abordând într-un mod declarat tema Odiseei moderne a emigranților Irena și Josef, plecați din Cehoslovacia imediat după invazia Armatei Roșii, în 1968: Irena la Paris și Josef în Danemarca. Se întorc la Praga după căderea comunismului, în 1989, ca urmare a Revoluției de catifea, în încercarea de a reumple golul pe care „odiseea” fiecăruia dintre ei l-a creat în perioada în care au avut statul de imigrant.

The Tipping Point sau Cum lucruri mici pot provoca schimbări de proporții, de Malcolm Gladwell

.

de Ana PASCARU

devin-avery-ZsgPd6ovNag-unsplash

Mi-a căzut în mână această carte, în primele săptămâni de stat acasă. O aveam în bibliotecă de câțiva ani și o citisem deja. Însă acum, în perioada aceasta în care nici un fir de praf nu a rămas la locul lui în casă, reorganizându-mi biblioteca, mi-a sclipit ceva din ea. A fost ca o scenă de început de film, în care se deschide cartea singură la capitolul „Cele trei reguli ale epidemiilor”. Momentul acesta mi-a transformat restul zilei și restul săptămânilor de carantină, aducându-mi aproape ritualul de observare a fenomenului contemporan al pandemiei, dintr-o perspectivă teoretică, ușor mai detașată, cel puțin uneori.

În esență, Malcolm Gladwell susține că majoritatea epidemiilor, a ideilor de afaceri sau a epidemiilor sociale, au succes datorită a trei principii fundamentale, regulile Punctului Critic:

• Legea minoritarilor: conectorii, experții și vânzătorii;
• Factorul de aderență;
• Forța contextului;

Simona Damian: „Toți ne naștem cu admirația pentru frumos și cu dorința de a-l crea”

.

[Mini-interviu despre Creativitate]

foto interpretare.v1

Al #4 interviu despre Creativitate, în anul Creativității la ATU, este despre povestea plină de inspirație și sensibilitate  a colegei noastre.

Simona DAMIAN este traducător, trainer, interpret de conferință și interpret în limbajul semnelor. Printre pasiunile ei se numără desenul, pictura, sculptura, modelajul și lucrul manual, în general.

1. Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru domeniul artistic?

Simona DAMIAN: Cred că toți ne naștem cu admirația pentru frumos și cu dorința de a-l crea. Tot ce am făcut eu a fost să nu las această înclinație să dispară odată ce am crescut. Sau, mai bine zis, am fost încurajată în școală și în familie să-mi păstrez această înclinație. Nu consider că am vreun talent deosebit. Cred că ce numim noi talent e, de fapt, un amestec de răbdare, perseverență, capacitatea de a observa și de a te lăsa sedus de frumos, lăsând mâinile să lucreze singure. Și mai e și genetica sau epigenetica, mai degrabă. Psihoterapeutul Arno Remmers mărturisea într-un interviu (în curs de publicare) că:

Noua știință a motivării, de Susan Fowler

.

de Eugeniu CHELARU

gift-553149 1280

„Sunteți motivați să citiți această carte? Întrebarea este, pur și simplu greșită. Atunci când explorăm natura motivației, iese la iveală un adevăr important: Oamenii sunt întotdeauna motivați. Întrebarea nu este Dacă, ci Ce anume îi motivează”.

Așa începe cartea pe care o propun pentru lectură în această perioadă, în care regulile se schimbă rapid și uneori, este necesar să ne acordăm eficient motivația, în raport cu noi contexte sau obiective.

„Noua știință a motivării”, de Susan Fowler, aduce o altă perspectivă asupra procesului de motivare, diferită de modelele tradiționale bazate pe tehnici de recompensă și pedeapsă. Sunt evocate argumente bazate pe date rezultate din cercetări științifice și exemplificări din experiența personală, care demontează eficiența recompensărilor externe, prezentându-le ca mai degrabă a fi generatoare de cercuri vicioase, a căror rezultat este chiar scăderea randamentului și îndepărtarea de obiectivele propuse.

ATU Consulting
J.J. Rousseau nr. 8
400327, Cluj Napoca
România

M: 0744 623 236
E: