Despre ascultarea activă - Auzim, dar ascultăm?

.

de Cosmina CÂMPEAN, Consultant Junior

„Cei mai mulți dintre noi credem, sincer, că suntem buni ascultători. În consecință, foarte puțini credem că este nevoie să dezvoltăm abilitatea de a asculta. De fapt, a asculta cu adevărat e ceva ce foarte puțini reușim, și asta nu pentru că e foarte greu, ci pentru că nu avem antrenament în a asculta eficient. Dacă e să punem asta în cifre, ne folosim această capacitate cam la 25% din potențial (Scott William, Wright University).” - Așa începeam atelierul despre ascultare activă din ultima întâlnire Luni de poveste din această toamnă. 

Definiția mea preferată a ascultării conștiente este aceea conform căreia ascultarea este jumatatea lipsă din comunicare. Fără să ne dorim să epuizăm subiectul, ne-am uitat împreună la ce este și ce aduce ascultarea activă, ce ne oprește să ascultăm cu adevărat și ce putem face să fim buni ascultători. Pentru a ne asuma mai ușor ideile, le-am generat împreună cu participanții la atelier. Acesta este și unul din beneficiile ascultării - lași spațiu celorlalți să vină cu propuneri, pe care le acceptă mai ușor decât dacă ar veni din exterior.

Ascultarea eficientă este abilitatea de a absorbi activ informațiile venite de la cel din fața noastră, arătându-i că îl ascultăm și suntem interesați, oferindu-i feedback (validare) că mesajul a fost primit. Ce aduce ascultarea în forma aceasta? Un participant a spus: aduce valoare. De ce să mai vrem să îmbunătățim această abilitate a noastră? Deoarece:

3183

  • creează cadrul acela „magic” care face posibilă schimbarea (siguranța și acceptare),
  • arată grijă și respect pentru oamenii cu care vorbim,
  • întărește legăturile, angajamentul și încrederea,
  • reduce frecvența și intensitatea conflictelor
  • ne oferă informații despre ce îi face pe oameni să reacționeze deci, aflăm ce îi motivează
  • duce la soluții pertinente, venite în întâmpinarea sursei problemei, nu doar a efectului; și astea sunt doar câteva din beneficii. 

Pe cât de valoros este, pe atât de multe piedici întâmpinăm în acest rol din comunicare. De aceea, conștientizarea barierelor este primul pas în călătoria spre o ascultare activă, sau conștientă. Așadar, ce ne încurcă?

  1. Vorbitul excesiv
  2. Distragerile venite din exterior: zgomot, telefon, postură inconfortabilă, distanţa mare între interlocutori, timp insuficient pentru discuţie, canalele prin care comunicăm (video call, de exemplu)
  3. Întreruperea interlocutorului
  4. Anticiparea mesajului vorbitorului
  5. Stereotipurile / prejudecățile: Vegetarienii sunt sănătoşi. Îmi place de Mihai pentru că e vegetarian. 
  6. Convingerea că avem dreptate și celălalt greșește
  7. Nevoia de a oferi ajutor - Gânduri cum ar fi: Ce să îi spun acum? Cum să îl/o ajut să se simtă mai bine?
  8. Atenția falsă - Sunt cu gândul în altă parte și sunt conștient de asta
  9. Neînțelegerea interlocutorului - bariere culturale, dialect
  10. Emoțiile puternice - furie, tristeţe, frică, extaz

Identificarea celor de mai sus se face cu antrenament și perseverență. Așa cum pentru a fi buni speakeri repetăm și exersăm, aceeași implicare o cere și activitatea din oglindă: ascultarea. Nu este panaceu universal în arta comunicării și nici nu se „tratează” cu o pastilă. Ca toate lucrurile bune, trebuie să îl transformăm în stil de viață, nu în dietă. 

Rețeta pentru ascultare activă - se iau următoarele la fiecare discuție pe care o avem: 

  1. Stai cu faţa la interlocutor și menţine contactul vizual (nu se aplică în apelurile telefonice)
  2. Fii atent, dar relaxat. Fii cu totul în conversaţie (fii prezent, oferă atenţie) 
  3. Gândește-te că dai test din ce urmează să auzi
  4. Fii deschis la ce ţi se spune (ascultă ce ţi se spune fără să judeci, fără să sari direct la concluzii)
  5. Ascultă și ce nu se spune (nonverbal, paraverbal) 
  6. Nu întrerupe şi nu veni cu soluţii
  7. Așteaptă o pauză în conversaţie să pui întrebări de clarificare sau să reformulezi
  8. Pune întrebări doar să clarifici (nu pentru a fi curios)
  9. Încearcă să te pui în papucii celuilalt (să simţi ce simte)
  10. Oferă feedback („probabi ești încântat”, „pare să fi fost tare greu”, „văd că ești confuz”)
  11. Sumarizează (în special acolo unde sunt alte acţiuni de făcut după terminarea conversaţiei)

Chiar dacă am pus puțin umor în cele de mai sus, e treabă serioasă. Cere efort și disponibilitate, cere repetiție și răbdare, cere blândețe cu noi înșine, pentru că nu o să ne iasă din prima și nu o să ne iasă toate. Partea bună e că efectul e imediat și asta ne încurajează să continuăm. 

În acea luni de poveste i-am rugat pe participanți să își seteze o intenție legată de ascultare, un prim obiectiv; l-am atașat unui obiect și i-am rugat să îl țină aproape de ei să le amintească ce și-au propus. 

Ce aș mai adăuga acum ar fi: înainte să fim buni ascultători pentru alții, propun să începem cu noi înșine. Cum ar fi să ne „ascultăm” emoțiile și gândurile, să le dăm nume și să le acceptăm ca fiind ale noastre acum? Nu ne definesc pentru totdeauna, ci pentru acum, pentru momentul acesta, pentru situația aceasta. Apoi le dăm drumul. Apoi continuăm și cu ceilalți. Oare ce vrea să îmi spună celălalt despre „acum”-ul lui?


Bibliografie

  1. Terapia centrată pe client, Carl R. Rogers
  2. Coaching zi de zi- Spune mai puțin, întreabă mai mult și schimbă pentru totdeauna felul în care conduci, Michael Bungay Stanier
  3. Video 1
  4. Video 2
  5. If you want people to listen, stop talking

photo copyright: Luis Molinero via freepik.com


Acest articol s-a născut ca urmare a atelierului Auzim, dar ascultăm? ...sau de ce avem două urechi și o singură gură, din cadrul evenimentului Luni de poveste... la Cărturești.

Vă invităm cu drag să vă abonați la Newsletterul nostru! Cel mult de două ori pe lună vă vom trimite articole, resurse și informații utile pentru dezvoltarea personală și profesională.
Please wait

Copyright © 2013 - 2015 ATU Consulting