Skip to main content
Jurnal »

Rețeta magică pentru creativitate?

2 iulie 2014
scris de:
Creativitate-iulie2014
Imaginația e mai importantă decât cunoașterea.
Căci în timp ce cunoașterea definește tot ce știm și înțelegem în prezent,
imaginația indică tot ceea ce am putea crea sau descoperi.
Albert Einstein

E iulie, sinonim cu luna Creativității – așa cum am declarat-o noi, în ATU. Multe se pot spune despre creativitate și, totuși, atât de puține se știu despre ea…

Vă propun ca în cele ce urmează să privim creativitatea din trei perspective: ca o abilitate, ca un proces, respectiv ca o atitudine. Pe scurt, creativitatea este o abilitate de a genera idei noi și utile, de a găsi soluții inventive și originale. Este și un proces deoarece presupune mai multe etape (ex. pregătirea, incubarea, iluminarea și verificarea). Și, nu în ultimul rând, creativitatea poate fi considerată o atitudine, raportându-se adesea la capacitatea noastră de a fi flexibili, de a fi deschiși la nou, de a accepta schimbările, de a fi dispuși să ne jucăm, să experimentăm, să riscăm uneori și, de ce nu, chiar să eșuăm înainte de a reuși.

Există numeroase cărți, articole și resurse care își propun să ne ofere alternative pentru a ne ajuta să fim mai creativi sau să gândim într-un mod creativ. Studiile asupra personalității creative au urmărit să identifice în ce măsură anumite calități pot influența pozitiv capacitățile creative ale unui individ. O meta-analiză a studiilor existente (Gregory, 2010: 125) grupează funcțiile care cresc probabilitatea unor gânduri, comportamente și realizări creative în:

  • trăsături cognitive (deschidere și flexibilitate în gândire)
  • trăsături sociale (îndoiala în privința normelor, nonconformismul, independența, detașarea, ostilitatea, dominația, încrederea în sine etc.)
  • trăsături motivațional-afective (unitatea, persistenţa, motivaţia intrinsecă, pozitivismul)

Ce bine ar fi ca doar gândul la Creativitate să ne facă să fim și să gândim mai creativ…! Chiar dacă lucrurile nu se petrec întocmai, vestea bună e că prin acțiuni mici și constante putem să ne antrenăm creativitatea și să resimțim rezultatele pe toate cel trei dimensiuni: abilitate, proces și atitudine.

Ne-am gândit astfel că pentru o lună care ne îndeamnă la vacanță, la deconectare și, poate mai mult ca altele, la visare, să vă propun câteva metode și strategii care pot contribui la găsirea unor idei și soluții creative în diversele sarcini sau probleme cu care ne confruntăm. Lista e rezultatul consultării mai multor surse bibliografice și, în plus, e verificată de noi și în practică.

Așadar, pentru a fi mai creativi, pe scurt, e nevoie de:

  1. Relaxare
  2. Timp
  3. Atitudine pozitivă
  4. Reformulări
  5. Notițe
  6. Scheme
  7. Inspirație
  8. Anumite mecanisme de gândire
  9. Discuții

Să le detaliem pe fiecare în parte:

1.Relax1. Relaxara se referă la importanța de a fi odihnit, de a avea mintea limpede atunci când ne dorim să găsim soluții la anumite probleme. Atunci când suntem stresați, încordați, tensionați, încrâncenați pe o anumită sarcină, se poate întâmpla să nu reușim să vedem pădurea de copaci, să nu vedem imaginea de ansamblu pentru că suntem prea aproape de ea sau… așa cum tot auzim adesea, să fim închiși în cutie când, de fapt, ar fi bine să gândim în afara ei.

2.Timp2. Timpul înseamnă să-ți faci timp pentru a putea fi creativ. Atunci când suntem mereu pe fugă, presați de termene limită, se poate întâmpla să „funcționăm” și să avem avem idei. Însă, de cele mai multe ori, creativitatea presupune o etapă de incubare pentru a putea duce la iluminare. Asemenea puilor care fac ochi după ce au stat la „căldură” și ideile noastre creative apar după ce le-am interiorizat și le-am oferit timp să se dezvolte.

3.Pozitiv3. Atitudine pozitivă e importantă nu doar în procesul creativ, ci în viața noastră de zi cu zi. În plus, s-a dovedit că atitudinea negativă, de cele mai multe ori, blochează creativitatea. În urma unor studii desfășurate de Herbert Clark, s-a demonstrat faptul că frazele negative ne fac să încetinim ritmul gândirii (Michalko, 2008: 43).

4.Reformulari4. Reformulările ne ajută deoarece, de multe ori, ne oferă perspective noi de a privi problema. Foarte frumos se exprimă Michael Michalko când spune că „atunci când formulăm o problemă în cuvinte, dăm formă gândurilor”. Atunci când o problemă e exprimată negativ, reformularea pozitivă poate ușura modul în care o preluăm și o înțelegem. Mai mult, există mai multe tehnici în literatura dedicată dezvoltării creativității care pun accent pe importanța cuvintelor și a modului în care acestea sunt folosite, fiind puse în legătură cu generarea de soluții creative. Dintre acestea enumerăm: schimbarea cuvintelor sau a ordinii acestora, rezumarea la un singur cuvânt vs. lanțurile de cuvinte etc.

5.Notite5. Notițele se referă la faptul că e important ca atunci când avem o idee, indiferent de natura ei, să o notăm undeva (pe telefon, pe un carnețel, pe un șervețel etc.). Dacă nu facem acest lucru, de cele mai multe ori o vom uita. Ne rămâne astfel doar să nu uităm unde anume o notăm. Francis Bacon afirma că fiecare ar face bine aibă mereu un creion în buzunar și să-și noteze ideile de moment deoarece „gândurile care vin pe neașteptate sunt, de obicei, cele mai valoroase și ar trebui asigurate pentru că se vor întoarce rar”.

6.MindMapping6. Schemele, desenele, graficele ne ajută să ne structurăm mai bine ideile și să ne punem ordine în gânduri. Un instrument în acest sens este reprezentat de hărțile mentale (mind maps), care se construiesc având în centru un cuvânt/concept de la care se ramifică termeni înrudiți, idei, soluții, alternative. Principalul avantaj este faptul că facilitează conectarea ideilor într-un mod vizual, căutând răspunsuri inovatoare la întrebări.

7.Inspiratie7. Atunci când ne dorim sau avem nevoie să fim creativi, e recomandat să ne căutăm surse care să ne inspire. Însă, în acest caz, inspirația nu înseamnă a căuta idei și a le prelua, ci a face sau a ne înconjura de lucruri care ne inspiră. Inspirația vine de multe ori atunci când ieșim din zona familiară, cunoscută, iar în acest sens putem să citim o carte, să ieșim în natură și să ne plimbăm, să ascultăm muzică, să cunoaștem oameni noi. Important e să găsim ceea ce ni se potrivește și ce funcționează cel mai bine pentru fiecare în parte.

8.Colaj8. Utilizarea anumitor mecanisme de gândire în rezolvarea sarcinilor și generarea de idei creative este strâns legată de concepția potrivit căreia gândirea creativă se poate învăța. Nu întâmplător se spune că „natura ne sugerează modele și principii pentru soluțiile la diverse probleme” (Adair, 2007: 14). Edward de Bono recomandă, de exemplu, utilizarea analogiilor nu pentru a argumenta, ci pentru a genera idei noi. Alte mecanisme care pot fi utilizate în acest sens sunt: combinările, colajele, schimbarea contextului, conexiunile, adaptările etc.

9.Conexiuni9. Interacțiunile și discuțiile cu ceilalți presupun un transfer de informații și cunoștințe; ele ne pot lărgi orizontul și ne pot dezvolta ideile pe care le avem. Deși părerile sunt împărțite privind eficacitatea creativității individuale vs. creativității de grup, cert e că verbalizând și schimbând idei și impresii, putem să aducem o contribuție considerabilă soluțiilor ulterioare pe care le găsim.

10. … Lista rămâne deschisă, fiecare dintre noi fiind liber să-și găsească măcar o metodă proprie, personalizată, adaptată propriei persoane, care nu doar să ne ajute să găsim soluții creative la situațiile cu care ne confruntăm, ci să ne facă să avem o atitudine creativă în toate acțiunile pe care le întreprindem.

Metodele pe care vi le-am propus ne pot influența creativitatea și ne pot ajuta să găsim soluții noi, inedite sau, pur și simplu, diferite de soluțiile cunoscute sau de căile bătătorite. Lista nu are pretenția de a fi nici exhaustivă, nici general valabilă. Nu ne-am propus să oferim rețeta magică pentru creativitate cu atât mai mult cu cât se știe că folosind aceeași rețetă și aceleași ingrediente, produsul final diferă de la bucătar la bucătar. Astfel, experiența individuală, la care se adaugă personalitatea și emoțiile fiecăruia, precum și provocarea în sine pot contribui cu alte ingrediente care să personalizeze rețeta și să o fac unică pentru fiecare.

Important e să ne dorim să fim creativi, să fim curioși și deschiși spre tot ceea ce acest lucru implică pentru că, prin creativitate, dăm valoare vieții și o înfrumusețăm, oferindu-i alternative.

Bibliografie

Beer, M. (1976) The Technology of organizational development. în Dunnette, M. D. (Ed.) Handbook of idustrial and organizational psychology. Chicago: Rand McNally;
Bryant, S. M., Albring, S. M. (2006) Effective Team Building: Guidance for Accounting Educators, Issues in Accounting Education. Vol. 21, Nr. 3;
Lecioni, R. (2005) The Five Dysfunctions of a Team: A Field Guide For Leaders, Managers, and Facilitators. San Francisco: Jossey-Bass;
Robbins, D. (1993) The dark side of team building, Training & Development. Vol. 47, Nr. 12.
Adair, John (2007) The Art of Creative Thinking. How to be innovative and develop great ideas. London: Kogan Page;
De Bono, Edward (2010) Gândirea laterală. București: Ed. Curtea Veche;
Kaufman, J.C., Sternberg, R.J. (Eds.) (2010) The Cambridge Handbook of Creativity. New-York: Cambridge University Press;
Michalko, Michael (2008). Secretele creativității. Fii genial!. București: Ed. Amaltea;
Runco, M.A. (2007). Creativity – Theories and Themes: Research, Development, and Practice. USA: Elsevier Academic Press;

Surse fotografii: Ryan McGuire, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.

Recomandă și altora